Educație
Pași mărunți către un sistem educațional modern
Vrei să susții acest proiect sau să propui un indicator/subindicator nou?
Share:
Informația pe scurt:
Inegalități regionale și socio-economice: Performanțele variază semnificativ între urban și rural, dar și între județe. Aceste discrepanțe cer o distribuire echitabilă a resurselor și investiții în infrastructura rurală.
Performanțe scăzute la materii fundamentale: Notele slabe la matematică și limba română indică deficiențe în pregătirea de bază, care afectează traseul educațional ulterior.
Abandon școlar și analfabetism funcțional: Lipsa de performanță la examene și rezultatele slabe PISA reflectă nevoia urgentă de intervenție structurală în educație.
Necesitatea reformei curriculare: Curriculumul actual nu răspunde nevoilor elevilor, mai ales pentru filierele tehnologice și vocaționale.
Grafic 1
Graficul ilustrează o tendință alarmantă: numărul elevilor dintr-o generație scade constant de la intrarea în clasa pregătitoare până la finalizarea învățământului obligatoriu (clasa a XII-a). În plus, mai mult de jumătate dintre elevii unei generații nu reușesc să promoveze examenul de Bacalaureat. Această scădere reflectă probleme structurale și sistemice ale educației din România.
Declinul constant al numărului de elevi în sistemul românesc de învățământ este cauzat parțial de factori demografici, respectiv scăderea natalității. Un alt factor obiectiv este cel migrațional: mulți copii părăsesc țara împreună cu familiile lor, integrarea lor în sistemele educaționale din alte state este adesea problematică, iar reintegrarea lor în sistemul românesc la momentul eventualei reveniri în tară nu este încurajată suficient, rămâne în continuare dificilă mai ales în mediul rural, în ciuda introducerii, la nivel teoretic, a grupelor de acomodare prin noua lege a învățământului. Școlile din comunitățile mici sunt supuse riscului de închidere, reducând accesul la educație. Scăderea numărului de elevi limitează de asemenea coeziunea socială și contribuția generațiilor viitoare la dezvoltarea economică. Un risc major este perpetuarea unui ciclu de depopulare rurală, unde lipsa accesului la școli funcționale și suficient de mari pentru a justifica investiția în infrastructură și resursă umană din partea autorităților poate încuraja familiile să emigreze în continuare.
Această situație are implicații semnificative pentru piața muncii și dezvoltarea economică a României. O cohortă mai mică de absolvenți înseamnă mai puțini tineri pregătiți să intre pe piața muncii, ceea ce ar putea accentua problemele legate de forța de muncă în viitor. Pe termen lung, acest fenomen subliniază urgența unor politici care să stimuleze natalitatea și să oprească exodul populației active.
Graficul 1 reflectă un cumul de probleme sistemice care duc la scăderea drastică a numărului de elevi pe parcursul învățământului obligatoriu. Rezolvarea acestor probleme necesită intervenții urgente și coordonate, care să sprijine elevii vulnerabili și să ofere șanse reale pentru succes educațional și profesional. Reformele trebuie să vizeze reducerea inegalităților, creșterea relevanței curriculumului și sprijinirea elevilor din medii dezavantajate, în special din mediul rural, pentru a inversa acest trend alarmant.
Grafic 2
**(Generatie EN 2020 a dat bacul în 2024)
* La examenul de Bacalaureat candidații care nu au susținut toate probele examenului și au nu obținut cel puțin nota 5 la fiecare dintre probele scrise și medie sub 6 se consideră nepromovați.
Acest grafic arată evoluția numărului de elevi care nu promovează examenele naționale. Deși rata de promovare a crescut ușor la BAC în perioada 2020-2024, trendul nu este semnificativ, indicând o lipsă de progres real. Aceste date indică deficiențe grave în procesul educațional. Cauzele pot include calitatea slabă a predării, curriculumul nerealist sau inadecvat secolului XXI, precum și lipsa de sprijin pentru elevii vulnerabili. Elevii care nu promovează examenele naționale sunt adesea excluși din traseul educațional superior și au acces limitat la piața muncii, ceea ce crește riscul de excluziune socială și șomaj. Neadresarea acestor probleme poate accentua decalajele educaționale și economice dintre diverse grupuri socio-economice.
Grafic 3
Graficul subliniază o corelație puternică între rezultatele obținute la Evaluarea Națională (EN) de la finalul clasei a VIII-a și șansele de promovare a Bacalaureatului patru ani mai târziu. Elevii care obțin note sub 6 la EN au șanse mult mai reduse de a promova BAC-ul, în timp ce elevii cu note mari la EN au o probabilitate crescută de a obține rezultate bune la examenul de finalizare a liceului.
Graficele 2 si 3 sugerează o legătură directă între performanțele obținute la Evaluarea Națională (EN) din 2020 și rata de promovare a Bacalaureatului (BAC) în 2024.
Deși nu există date la nivel individual, corelarea procentelor indică faptul că elevii care obțin note sub 6 la Evaluarea Națională au șanse extrem de mici să promoveze Bacalaureatul patru ani mai târziu. O proporție semnificativă a elevilor care au obținut note sub 5 la Evaluarea Națională în 2020 nu a reușit să promoveze Bacalaureatul în 2024. În ceea ce privește elevii cu note între 5 și 6, chiar dacă aceștia au trecut Evaluarea Națională, majoritatea au întâmpinat dificultăți semnificative în ciclul liceal, ceea ce i-a împiedicat să obțină media minimă de 6 necesară promovării Bacalaureatului. În privința celor medii la Evaluarea Națională între 6 și 7, procentele nu se corelează la fel de evident, există o variație de la an la an, posibil în funcție de nivelul de dificultate al subiectelor sau de tipologia acestora. De cealaltă parte, elevii cu note peste 8 la EN au cele mai mari șanse să promoveze Bacalaureatul, sugerând că o bună pregătire în ciclul gimnazial crește probabilitatea succesului la liceu.
Aceste corelări reflectă probleme persistente în sistemul educațional românesc ce țin de accesul echitabil la educație de calitate și de insuficienta intervenție pedagogică pentru a corecta lacunele educaționale timpurii. Rata ridicată de eșec sugerează un sistem rigid care nu oferă oportunități adecvate de recuperare și sprijin. Lipsa competențelor de bază dobândite până în clasa a VIII-a are efecte pe termen lung asupra performanțelor educaționale ulterioare. În lipsa unor măsuri remediale eficiente, acești elevi vor rămâne vulnerabili la abandon școlar, iar șansele lor de integrare pe piața muncii se vor diminua considerabil.
Relația dintre rezultatele la EN 2020 și BAC 2024 evidențiază lacunele majore ale sistemului educațional românesc, care nu reușește să sprijine suficient elevii cu performanțe slabe. Graficele 2 și 3 subliniază nevoia unei intervenții sistemice pentru a sprijini elevii cu rezultate slabe încă din ciclul gimnazial. Fără intervenții timpurii și măsuri personalizate, aceste deficiențe vor continua să afecteze șansele de succes ale acestui segment vulnerabil, perpetuând inegalitățile, accentuând conflicte sociale, afectând nu doar viitorul elevilor, ci și progresul general al societății și reducând competitivitatea României pe termen lung.
Grafic 4
Graficul 4 reflectă stagnarea procentului elevilor cu note sub 5 la EN timp de un deceniu, ceea ce indică o problemă sistemică nerezolvată și faptul că măsurile luate de-a lungul timpului nu au fost eficiente. Procentul ridicat indică o lipsă de performanță școlară în rândul elevilor de gimnaziu, fapt ce afectează traseul lor educațional ulterior, le limitează opțiunile pentru continuarea studiilor, afectează negativ rezultatele la Bacalaureat și le limitează oportunitățile de carieră pe termen lung.
Pe o perioada mai îndelungată, anii 2013-2024, se observă două momente importante în situația altfel stagnantă:
- Rezultatele mai bune din 2022: un procent semnificativ mai mic de elevi a obținut note sub 5, comparativ cu anii anteriori și ulteriori. Posibilele explicații includ:
– Contextul pandemic și subiectele adaptate: În 2022, elevii au susținut Evaluarea Națională la scurt timp după pandemia de COVID19. Autoritățile au luat în considerare impactul închiderii școlilor și al învățământului online, ceea ce a dus la o adaptare a programei de examen și a subiectelor pentru a fi mai accesibile. Aceste subiecte mai ușoare au fost concepute pentru a compensa lacunele acumulate în timpul pandemiei.
– Sprijin suplimentar: În perioada post-pandemică, multe școli au organizat sesiuni remediale, finanțate din fonduri europene, pentru a recupera pierderile educaționale din timpul învățământului online. De asemenea, mobilizarea cadrelor didactice și a resurselor a fost mai intensă, reflectând o preocupare imediată pentru succesul elevilor.
– Percepția relaxată a examenului: Având în vedere dificultățile pandemiei, elevii și părinții au perceput Evaluarea Națională din 2022 ca pe o oportunitate mai accesibilă, ceea ce a redus stresul asociat examenului și a contribuit la o performanță mai bună.
- Creșterea semnificativă a notelor sub 5 în 2024: Aproape 50% mai mulți elevi au obținut note sub 5 față de 2022. Posibile cauze includ:
– Reîntoarcerea la cerințe standardizate: În 2024, subiectele Evaluării Naționale au revenit la un nivel de dificultate apropiat de cel din anii pre-pandemici. Această schimbare a fost dificilă pentru elevii care s-au confruntat anterior cu învățământul online și nu au reușit să recupereze pe deplin lacunele din anii pandemici.
– Efectele tardive ale pandemiei: Mulți elevi din generația care a susținut EN în 2024 și-au petrecut o parte semnificativă a ciclului gimnazial în timpul pandemiei, când pierderile educaționale au fost cele mai mari. Chiar și cu sesiuni remediale, nu s-au putut recupera complet aceste lacune. Lipsa unui sprijin consistent și a monitorizării progresului după ridicarea restricțiilor a contribuit la performanțe slabe.
– Digitalizarea corectării lucrărilor la Evaluarea Națională: 2024 a marcat introducerea corectării digitalizate la Evaluarea Națională, o premieră în România. Această tranziție a generat o aplicare mai precisă și obiectivă a baremului de corectare, ceea ce a făcut ca rezultatele să reflecte mai exact situația reală.
– Factori socio-economici: În mediile defavorizate, inclusiv în mediul rural, impactul pandemiei a fost amplificat de lipsa accesului la internet, resurse educaționale și sprijin familial. Elevii din aceste medii au fost mai afectați de tranziția la educația digitalizată și de lipsa sprijinului post-pandemic, iar rezultatele lor rămân semnificativ mai slabe decât ale colegilor lor din medii mai avantajate socio-economic și din mediul urban.
Grafic 5a ENVIII:
Graficul 5a evidențiază, în primul rând, variațiile procentuale ale mediilor peste 5 obținute la Evaluarea Națională 2024 în diferitele județe ale României. Discrepanțele dintre județe, cu diferențe de până la două puncte la medii, reflectă nu doar inegalități regionale semnificative în accesul la educație de calitate, ci și factori socio-economici și geografici, factori economici, diferențe în infrastructura școlară, nivelul de pregătire al profesorilor și sprijinul familial. Regiunile dezvoltate, precum București sau Cluj, care au adesea școli mai bine dotate, profesori mai bine pregătiți și elevi cu un sprijin familial mai bun, obțin rezultate mult mai bune față de județele dezavantajate economic, cum sunt Vaslui sau Călărași, unde rata abandonului școlar este mai mare, iar elevii au acces redus la meditații sau resurse educaționale suplimentare.
Graficul compară, de asemenea, nivelul mediei la Evaluarea Națională cu procentul de absolvenți de clasa a VIII-a din mediul rural. Deși se poate constata o corelare între cele două aspecte, aceasta nu pare să fie strict legata de mediul de viată, urban sau rural, ci trebuie triangulată cu nivelul de dezvoltare al regiunii: astfel, în județele mai dezvoltate, relația dintre ponderea populației rurale și rezultatele la Evaluarea Națională este mai puțin semnificativă decât în cazul județelor mai puțin dezvoltate din punct de vedere economic. Cu cât un județ este mai puțin dezvoltat economic și are o populație rurală procentual mai mare, cu atât rezultatele la Evaluarea Națională par să fie mai slabe. Riscul pe termen lung este menținerea unui ciclu de sărăcie și subdezvoltare rurală în anumite regiunie, accentuat de o forță de muncă slab calificată care perpetuează ciclurile de subdezvoltare economică.
Grafic 5b BAC:
Graficul 5b BAC evidențiază variațiile mediei mediilor obținute la examenul de Bacalaureat 2024 în diferite județe ale României în comparație cu mediile mediilor obținute de aceeași generație la Evaluarea Națională din 2020, în baza căreia s-a făcut repartizarea în ciclul secundar superior. Se constată variații similare cu cele din graficul precedent, care reflectă nu inegalități regionale semnificative în accesul la educație de calitate. Din nou, județele dezvoltate obțin rezultate mult mai bune față de județele dezavantajate economic, iar diferența dintre mediile la cele doua examene standardizate în aceste județe este nesemnificativă. La polul opus se află, în general, județele mai puțin dezvoltate economic, mediile la Bacalaureat sunt semnificativ mai mici și mult sub media mediilor la Evaluarea Națională, ceea ce indică probleme structurale grave în sistemul educațional care nu reușește nici măcar să mențină nivelul de performanta al elevilor de la intrarea în ciclul secundar superior. Această corelație între dezvoltarea socioeconomică și performantele educaționale sugerează că reformele educaționale trebuie să fie susținute de masuri socioeconomice care să îmbunătățească accesul la o educație de calitate în toate regiunile.
Cele doua grafice, 5a și 5b, indica, de fapt, o relație clară între nivelul de dezvoltare socioeconomică a unui județ, apartenența lui la o anumită regiune de dezvoltare economică, pe de o parte, și rezultatele obținute de elevi la examenele de Evaluare Națională și Bacalaureat. Pentru o imagine clară a impactului mediului socioeconomic și cultural asupra rezultatelor, este necesară triangularea datelor cu ponderea absolvenților din mediul rural în populația școlară. Astfel, județele mai puțin dezvoltate socioeconomic și cu o pondere mare a populației rurale înregistrează rezultate mai slabe la cele două examene și, în general, o scădere mai pregnantă a rezultatelor pe parcursul ciclului secundar superior. Această corelare este diferită în cazul județelor dezvoltate socioeconomic, unde impactul ponderii populației rurale asupra rezultatelor la examene este nesemnificativă.
Grafic 6:
Acest grafic indică procentul elevilor care obțin note sub 5 la Limba Română și Matematică, două materii fundamentale. Diferențiind pe discipline rezultatele la EN pe perioada 2013-2024 observăm că în ultimii doi ani la română procentul notelor slabe a crescut, sărind de 20% iar la matematică de asemenea a crescut în 2024 la 31%. Performanțele slabe la aceste examene sugerează lacune majore în înțelegerea disciplinelor fundamentale, care afectează succesul general al elevilor. Competențele de comunicare, limbaj și matematică sunt esențiale nu doar pentru succesul academic, ci și pentru succesul din viața personală și profesională. Lipsa competențelor în aceste domenii restrânge opțiunile elevilor, limitând accesul lor la domenii tehnice sau universitare. Pe termen lung, acest lucru contribuie la un deficit de specialiști în domenii critice pentru economia României.
Graficul evidențiază, pe lângă rezultatele constant slabe la cele două probe, diferențe semnificative între rezultatele obținute de elevi la Evaluarea Națională la Matematică și Limba și literatura română. Aceste discrepanțe sugerează nevoia urgentă a reformei curriculare, nevoia de revizuire a programelor școlare, în special la matematică, pentru a le face mai practice, mai accesibile și relevante pentru elevi. Este, de asemenea, esențială pregătirea continuă a cadrelor didactice, în special în domeniul matematicii, pentru a adopta metode de predare inovative și adaptate nevoilor actuale ale elevilor. Având în vedere că diferențele de performanță pot accentua inegalitățile sociale și economice, iar elevii care nu obțin rezultate bune la matematică pot avea oportunități limitate în carieră, mai ales în domeniul științelor, afectându-le integrarea pe piața muncii, autoritățile trebuie să ia în considerare în mod urgent și cu celeritate aceste diferențe în elaborarea politicilor educaționale, a unui curriculum și a unui plan-cadru moderne, cu programe și conținuturi adaptate realităților elevilor.
Grafic 7:
Graficul evidențiază un decalaj major între mediul urban și cel rural în ceea ce privește rezultatele la Evaluarea Națională. În mediul rural, procentul elevilor cu note sub 5 depășește 25%, în timp ce mediul urban prezintă rezultate mai bune, cu majoritatea elevilor având note între 8 și 9. Discrepanța este evidentă în intervalul notelor mari (9,00-9,50), care sunt mai frecvente în urban, și în cel al notelor mici (5,00-5,50), dominant în rural.
Performanțele mai slabe ale elevilor din rural comparativ cu urbanul reflectă inegalități structurale. Școlile din mediul rural suferă de o lipsă acută de profesori calificați, infrastructură inadecvată și acces limitat la resurse educaționale. Faptul că elevii din rural obțin note sub 5 într-un procent mult mai mare indică o lipsă de oportunități educaționale comparabile cu cele din mediul urban. Aceste disparități cresc riscul abandonului școlar în rural și reduc șansele elevilor din aceste zone de a urma studii universitare sau de a-și dezvolta o carieră satisfăcătoare. Graficul subliniază necesitatea unor investiții urgente în educația din mediul rural, pentru a îmbunătăți infrastructura și formarea cadrelor didactice, precum și pentru a oferi resurse educaționale suplimentare elevilor. Fără aceste măsuri, inegalitățile educaționale dintre urban și rural vor afecta șansele de succes ale elevilor din mediul rural pe termen lung.
Grafic 7a:
Graficul prezintă o variație între mediul urban și cel rural în ceea ce privește notele obținute la Limba și literatura română. Elevii din mediul rural par să fie dezavantajați, confirmând inegalitățile educaționale. Elevii din mediul rural au performanțe mult mai slabe decât cei din mediul urban la Limba română. Aceasta ar putea fi o consecință a accesului limitat la cadre didactice specializate și a unei expuneri mai scăzute la activități culturale sau educaționale suplimentare în mediul rural.
Grafic 7b:
Similar cu graficul anterior, elevii din mediul rural au performanțe semnificativ mai slabe la Matematică. Aceasta subliniază provocările suplimentare pe care le întâmpină elevii din zonele rurale în domeniile STEM (știință, tehnologie, inginerie, matematică). Diferențele mari între mediul rural și cel urban sugerează o pregătire inegală a elevilor la această disciplină. Matematica, care necesită o bază solidă și exercițiu constant, pare să fie mai dificilă pentru elevii din mediul rural, poate din cauza lipsei unor resurse didactice suficiente sau a unui sprijin educațional adecvat.
Grafic 7c:
Grafic 7d:
Graficele 7c și 7d
Aceste grafice prezintă procentul elevilor cu note sub 5 la matematică și limba română la Evaluarea Națională din 2024, diferențiate în funcție de tipurile de școli. Școlile au fost împărțite în mici, medii și mari în funcție de numărul de elevi absolvenți de clasa a VIII-a, respectiv școli mici ce au 0-25 elevi, școlile medii ce au 26-50 elevi, iar școlile mari sunt cele care au peste 50 elevi absolvenți ai clasei a VIII-a.
Diferențele dintre mediul urban și rural în ceea ce privește performanțele elevilor la Matematică sunt semnificative, mai ales atunci când analizăm școlile mici, medii și mari. Elevii din mediul rural, în special cei din școlile mici, obțin în mod constant rezultate mai slabe, înregistrând un procent ridicat de note sub 5. Această discrepanță este cauzată de lipsa resurselor educaționale, a infrastructurii adecvate și a cadrelor didactice calificate. În contrast, în școlile mari din mediul urban, elevii beneficiază de mai multe resurse, iar performanțele sunt semnificativ mai bune.
La limba română, diferențele sunt mai mici decât la matematică, dar școlile mici înregistrează totuși o performanță mai slabă decât școlile medii și mari. Competențele lingvistice par să fie mai accesibile, dar lipsa de resurse educaționale afectează și performanța la această disciplină.
Diferențele de rezultate la cele două discipline fundamentale, de examen, afectează accesul la licee bune și, pe termen lung, șansele elevilor de a-și dezvolta o carieră.
Școlile mici, situate adesea în zone rurale sau defavorizate, au infrastructură precară, acces limitat la materiale didactice moderne și lipsă de echipamente IT. Școlile mari, de cealaltă parte, de obicei din mediul urban, sunt mai bine dotate și beneficiază de resurse educaționale superioare și de cadre didactice mai bine pregătite, datorită condițiilor mai bune de muncă și proximității față de centrele urbane. De asemenea, lipsa unor programe after-school în mediul rural, cu accent pe recuperarea lacunelor la matematică și limba română, duce la accentuarea acestor diferențe.
O soluție pentru reducerea acestor disparități ar putea fi crearea campusurilor educaționale locale, unde elevii din mai multe localități să fie concentrați într-o școală mare, dotată corespunzător. Această măsură ar permite accesul la infrastructură modernă, ar asigura profesori mai bine pregătiți și ar oferi un mediu de învățare mai competitiv. În acest fel, s-ar reduce decalajele între urban și rural, crescând șansele de succes ale elevilor din mediul rural și contribuind la dezvoltarea lor pe termen lung.
Grafic 7e:
Grafic 7f:
Graficele 7e și 7f
Graficele evidențiază diferențele de performanță între școlile considerate „bune” și cele „mai puțin bune” la Evaluarea Națională, clasa a VIII-a, în 2023 și 2024. În general, școlile bune prezintă rezultate mai ridicate, cu o concentrație mai mare de elevi care obțin medii peste 8. În ambii ani vizați școlile bune au menținut un nivel ridicat al mediilor, ceea ce sugerează stabilitate în resursele disponibile și în calitatea predării, în timp ce școlile mai puțin bune continuă să aibă rezultate mai scăzute, subliniind inegalitățile persistente în sistemul educațional. Rezultatele bune din anumite școli reflectă disponibilitatea unor resurse adecvate, precum cadre didactice bine pregătite și acces la materiale educaționale moderne. În schimb, școlile slabe, frecvent întâlnite în mediul rural sau în zonele defavorizate, nu reușesc să asigure un nivel minim de pregătire. Această polarizare între școli perpetuează inegalitățile educaționale și afectează echitatea sistemului.
Grafic 8:
Graficul 8 evidențiază variațiile în ratele de nepromovare la Bacalaureat pe diferite filiere (teoretică, tehnologică, vocațională) pe o perioadă de 20 de ani. Se observă diferența mare între filiera tehnologică și cea teoretică, cu un maxim în 2011-2012 când s-a introdus supravegherea video la acest examen. În mod constant, filiera tehnologică are cele mai mari rate de eșec la BAC, ceea ce reflectă o lipsă de adaptare a curriculumului la nevoile elevilor. În loc să fie orientată către competențe practice utile, aceasta rămâne prea teoretică și abstractă. Elevii din aceste filiere au șanse reduse de integrare pe piața muncii sau de a urma cursuri universitare, contribuind astfel la creșterea șomajului și a excluziunii sociale.
Filiera vocațională se situează mai aproape de cea teoretică dar este mai puțin semnificativă, în jur de 10% din total absolvenți aparținând acesteia.
Diferențele persistente în ratele de promovare între filierele liceale sunt rezultatul unor factori complecși, incluzând curriculumul, resursele disponibile și percepția elevilor. Adaptarea examenului de Bacalaureat și îmbunătățirea condițiilor din liceele tehnologice ar putea contribui la reducerea acestor discrepanțe. Introducerea unui Bacalaureat tehnologic, care să evalueze competențele specifice filierei tehnologice, ar putea oferi o evaluare mai relevantă pentru acești elevi.
Grafic 9:
Graficul 9 evidențiază, în primul rând, o discrepanță semnificativă între performanțele elevilor la proba de matematică și cea de istorie la Bacalaureat. Procentul de elevi care nu promovează proba la matematică este semnificativ mai mare decât la istorie. Este posibil ca mai mult de o treime dintre elevii care susțin această probă să obțină note sub 5, cu implicații serioase pentru educație și societate. La Istorie, procentul de promovare este mai ridicat decât la matematică. Structura subiectelor, care permite mai multe opțiuni interpretative și un grad mai mare de accesibilitate, poate contribui la acest rezultat. Cauzele sunt multiple, incluzând natura disciplinelor, inegalitățile socio-economice și metodologia de predare. Este necesară o abordare sistemică pentru a îmbunătăți performanțele la matematică, atât prin adaptarea curriculei, cât și prin sprijinirea elevilor și a profesorilor. În același timp, ar trebui explorate soluții alternative pentru evaluarea competențelor practice și academice, mai ales pentru elevii din filiera tehnologică sau vocațională.
În grafic se observă dificultățile majore întâmpinate de elevi la proba de profil obligatorie la Bacalaureat (în special la matematică pentru profilul real sau istorie pentru profilul uman). O rată ridicată de nepromovare indică inadvertențe între cerințele din curriculum, pregătirea elevilor și nevoile lor de învățare. Eșecul la proba de profil limitează semnificativ opțiunile de studii ulterioare ale elevilor, mai ales în domeniile în care matematica sau istoria joacă un rol central.
În al doilea rând, Graficul 9 subliniază diferențele notabile în performanța elevilor la proba de matematică de la Bacalaureat între filierele teoretică și tehnologică, Rezultatele elevilor din filiera tehnologică, reprezentate cu „galben”, sunt considerabil mai slabe decât cele ale elevilor din filiera teoretică.
Diferențele semnificative dintre rezultatele la matematică pentru filierele teoretică și tehnologică reflectă provocări structurale în sistemul educațional. În timp ce filiera teoretică are ca obiectiv principal pregătirea academică, structura curriculumului tehnic include un volum redus de ore de matematică, concentrându-se mai mult pe aspectele practice și aplicate ale educației, dar evaluarea actuală nu reflectă pe deplin acest specific. Reformarea Bacalaureatului pentru a integra probe adaptate specificului tehnologic și asigurarea unor resurse adecvate ar putea contribui la reducerea acestor decalaje și la creșterea ratelor de promovare. Acest examen ar putea include probe adaptate specificului tehnologic, cum ar fi proiecte sau lucrări practice.
Grafic 10:
Graficul 10 prezintă rezultatele elevilor la proba de limba și literatura română la Bacalaureat în funcție de filiera liceală: teoretică, tehnologică și vocațională.
Procentul ridicat de nepromovare la Limba și literatura română, proba Ea) a Bacalaureatului, subliniază dificultățile elevilor în stăpânirea competențelor lingvistice de bază, capacitatea de înțelegere a unui text scris, a cerințelor. Este un semn clar pentru insuccesul profesional, dar și pentru viața social, în comunitate.
Elevii din filiera teoretică au cele mai bune rezultate la limba română, cu un procent foarte ridicat de promovare; o explicație posibilă este că nivelul subiectelor este adaptat profilului, iar elevii sunt pregătiți intens pentru această probă. La filiera tehnologică, rezultatele sunt semnificativ mai slabe decât cele din filiera teoretică; procentul elevilor care obțin note sub 5 este mult mai mare. La filiera vocațională, performanțele sunt intermediare între cele două filiere menționate mai sus; elevii reușesc să obțină rezultate mai bune decât cei din filiera tehnologică, iar acest lucru poate fi explicat prin natura filierei, unde limba română este importantă pentru dezvoltarea competențelor de comunicare, mai ales în domeniile artistice sau pedagogice.
Un aspect care poate exacerba diferențele este faptul că subiectele pentru limba română sunt în proporție mare aceleași pentru toate filierele, dar dificultatea acestora este percepută diferit de elevii din filierele tehnologice sau vocaționale, unde baza acumulată în timpul liceului poate fi insuficientă. Pentru a atenua diferențele, în filierele tehnologice și vocaționale este necesară o alocare suplimentară de ore pentru limba română, cu accent pe competențe esențiale, cum ar fi exprimarea scrisă și orală, și pe recuperarea lacunelor cu care elevii au intrat din gimnaziu prin implementarea de sesiuni suplimentare de pregătire pentru elevii cu dificultăți, pentru a-i sprijini să obțină rezultate mai bune. De asemenea, ar fi utilă crearea unor module interdisciplinare care să combine limba română cu disciplinele tehnice sau vocaționale, făcând-o mai relevantă pentru elevii din aceste filiere.
Grafic 11:
Graficul 11 evidențiază diferențele semnificative în performanțele elevilor români la testele PISA (Programul pentru Evaluarea Internațională a Elevilor), în funcție de mediul de rezidență: urban și rural. Diferențele majore între mediul rural și urban se păstrează și în testările internaționale, aceste discrepanțe fiind notabile în toate cele trei domenii evaluate: citire, matematică și științe.
Se observă o diferență majoră (90 de puncte) între performanțele la matematică ale elevilor din școlile urbane, față de cei din școlile rurale. Diferența se menține și pentru lectură (93 de puncte) și este ceva mai mică pentru științe (84 de puncte). De asemenea, elevii din mediul rural din România se situează mult sub media UE în toate domeniile evaluate. Aceasta indică un decalaj educațional semnificativ între elevii români din mediul rural și colegii lor europeni.
Aceste rezultate arată, de fapt, că România se confruntă cu o rată alarmantă a analfabetismului funcțional (44%), ceea ce sugerează că elevii nu dobândesc competențe esențiale pentru viața profesională și socială și că, deși pot citi, mulți elevi întâmpină dificultăți în a înțelege, interpreta și aplica informațiile în contexte diferite, precum matematica, științele, sau situații cotidiene. Acest fenomen este cauzat de metodele centrate pe memorare, lipsa activităților practice și resursele insuficiente în școli. Performanțele slabe în testările PISA reduc competitivitatea economică a țării și șansele de integrare pe piața globală a muncii. Este o problemă gravă ce indică necesitatea urgentă a unei reforme curriculare și metodologice.
Grafic 12:
Grafic 13:
Grafic 14:
Graficele 12-14 arată performanțe contant scăzute ale elevilor români în domeniul citirii, matematicii și științei, semnificativ sub media europeană, în ultimii 20 de ani. Aceasta evidențiază o lacună profundă în formarea competențelor fundamentale necesare vieții cotidiene și profesionale, și subliniază în mod evident lipsa eficientei masurilor de reforma și modernizare a învățământului românesc implementate în ultimele decenii.
Grafic 15:
Graficul 15 evidențiază o corelație între media mediilor de admitere la liceu și procentul de nepromovați la examenul de Bacalaureat. Observăm că liceele cu medii de admitere mai mari tind să aibă rate mai scăzute de nepromovare la Bacalaureat, în timp ce liceele cu medii de admitere mai mici înregistrează procente mai ridicate de nepromovați.
Posibilele cauze ale acestei corelații sunt multiple. Una este calitatea elevilor admiși, în sensul că liceele cu medii de admitere mai mari atrag elevi cu performanțe academice superioare, care au demonstrat competențe solide în gimnaziu; elevii cu medii de admitere mai mici pot avea lacune în cunoștințe, afectându-le pregătirea pentru Bacalaureat. O a doua cauză poate fi legată de resurse și infrastructură: liceele de prestigiu, cu medii de admitere ridicate, beneficiază adesea de resurse mai bune, profesori calificați și infrastructură adecvată, în timp ce liceele cu medii de admitere mai mici pot avea acces limitat la resurse educaționale și personal didactic experimentat. În fine, mediul educațional și așteptările elevilor pot influența această corelație: în liceele cu medii de admitere mari, există o cultură a performanței și așteptări ridicate atât din partea profesorilor, cât și a elevilor, în timp ce liceele cu medii mai mici, motivația și așteptările pot fi reduse, influențând negativ rezultatele la Bacalaureat.
