Fonduri europene
Marea oportunitate nefructificată
Vrei să susții acest proiect sau să propui un indicator/subindicator nou?
Informația pe scurt:
Ineficiența utilizării fondurilor UE: România a beneficiat de fonduri substanțiale prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), încasând până acum 9,48 miliarde de euro, însă eforturile de absorbție sunt împiedicate de dificultăți administrative și de gestionare, ceea ce limitează impactul potențial al acestor fonduri asupra dezvoltării infrastructurii și a inovației.
Beneficiu net semnificativ pentru România: Între 2007 și 2022, România a primit un beneficiu net de 53,527 miliarde de euro de la UE, demonstrând importanța sprijinului european pentru modernizarea țării, cu proiecte majore în infrastructură, educație și sănătate, deși rata de absorbție rămâne un aspect de îmbunătățit.
PNRR: A treia cerere de plată a fost depusă de România în decembrie 2023, în valoare de 2,66 miliarde de euro. Aceasta nu a fost achitată, România fiind restantă cu îndeplinirea unor jaloane esențiale.
În 2023-2024, fondurile europene au continuat să fie o mare oportunitate de dezvoltare pentru România, care rămâne însă nefructificată la potențialul său. Se poate observa totuşi o intensificare a eforturilor de absorbție a fondurilor UE, cu o concentrare pe proiecte orientate spre modernizarea infrastructurii, dezvoltarea rurală, avansul în inovație tehnologică și sprijinirea tranziției ecologice. România a încasat două cereri de plată în valoare de 9,48 miliarde de euro, de pe urma Planului Național de Redresare și Reziliență, susținut prin Mecanismul de Redresare și Reziliență al UE, care a avut ca scop recuperarea economică post-pandemie și promovarea unei creșteri economice durabile și inclusive.
A treia cerere de plată a fost depusă de România în decembrie 2023 (2,66 miliarde de euro), urmând ca la finalul anului să încaseze o plată parțială. Dintre cele 55 de reforme în PNRR, 38 au fost deja îndeplinite, după cum a declarat în septembrie Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene.
Provocările în ceea ce privește eficiența administrativă și capacitatea de a gestiona proiecte de anvergură persistă, punând accent pe nevoia de îmbunătățire continuă în administrarea acestor resurse vitale. Astfel, și în 2024, fondurile europene rămân un instrument cheie pentru progresul României, dar gestionat insuficient de eficient şi de transparent pentru a obţine beneficiile potenţiale.
Rata de absorbție
În intervalul 1 ianuarie 2007 – 30 noiembrie 2022, UE a alocat României fonduri în valoare de 79,985 miliarde de euro, conform datelor oficiale furnizate de Ministerul Finanțelor și de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. În același timp, contribuția României la bugetul UE a fost de 26,458 miliarde de euro.
Asta înseamnă că pentru fiecare euro pe care l-a dat România, a primit înapoi puțin peste trei euro, beneficiul net total pentru România fiind de 53,527 miliarde de euro, fonduri europene absorbite în plus față de contribuția țării la bugetul Uniunii.
Această sumă reflectă sprijinul financiar important primit de România de la UE, crucial pentru dezvoltarea și modernizarea țării în diverse domenii, de la infrastructură până la educație și sănătate.
De altfel, conform ultimei actualizări publicate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, între 2014 și 2020 am primit de la Comisia Europeană fonduri în valoare de 34.237.629,34 milioane de euro. Această sumă se referă la banii primiți prin doar trei piloni: Fondurile Europene Structurale şi de Investiţii (FESI), Fondul de ajutor european pentru cele mai defavorizate persoane (FEAD) și Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA).
