Antreprenoriat
Reziliență: ascensiunea antreprenoriatului românesc în era digitală
Vrei să susții acest proiect sau să propui un indicator/subindicator nou?
Share:
Informația pe scurt:
Creșterea și diversificarea sectorului antreprenorial: Antreprenoriatul românesc a crescut, în special în domenii precum tehnologia, sănătatea și comerțul electronic. Acest progres este susținut de sprijin guvernamental, ecosistem de investiții și forță de muncă talentată, iar un focus important este pus pe sustenabilitate și antreprenoriat social.
Provocări majore în insolvență și înființarea de companii: Numărul companiilor în insolvență a atins un nivel ridicat în 2024, cu domeniile construcțiilor, HoReCa și producția de energie fiind cele mai afectate. În același timp, ritmul de înființare a noilor companii a scăzut, fiind influențat de lipsa forței de muncă calificate și de discrepanțele salariale dintre sectorul public și privat.
Nevoia de formare continuă și adaptare: Antreprenorii români recunosc tot mai mult importanța educației continue, optând pentru cursuri de scurtă durată în management și inovare. Creșterea interesului pentru domenii avansate, cum ar fi fuziunile și achizițiile, sugerează o orientare spre extinderea pe piețe competitive și dezvoltarea unui mediu de afaceri rezilient și sustenabil.
Antreprenoriatul românesc a înflorit în ultimii ani, arătând un amestec de inovație, reziliență și adaptabilitate. În urma provocărilor economice și a unei piețe globale în rapidă evoluție, antreprenorii români s-au distins în diferite sectoare, cum ar fi tehnologia, sănătatea și comerțul electronic. Ascensiunea start-up-urilor tehnologice în orașe precum București și Cluj-Napoca reflectă o tendință mai largă de transformare, multe companii românești câștigând recunoaștere internațională pentru soluțiile lor inovatoare. De asemenea, există un accent tot mai mare pe sustenabilitate și antreprenoriat social. Acest spirit antreprenorial este susținut de o combinație de stimulente guvernamentale, un ecosistem în creștere de investitori și incubatoare, și o forță de muncă talentată, făcând din România un centru pentru afaceri dinamice și cu gândire progresivă.
Un fenomen tot mai accentuat în rândul antreprenorilor este impactul negativ generat de lipsa forței de muncă adecvat calificate, ceea ce evidențiază o problemă structurală în sistemul de educație, care nu este calibrat pentru a susține nevoile reale ale economiei. Ca răspuns la acest deficit, tot mai multe companii mijlocii și mari își asumă responsabilitatea de a investi în formarea propriilor angajați, deschizând școli de meserii sau programe de pregătire profesională. Aceste inițiative, finanțate fie din resurse proprii, fie din fonduri europene, reflectă nevoia urgentă de a adresa decalajele dintre oferta educațională și cerințele pieței muncii. Pe termen lung, astfel de investiții în capitalul uman contribuie la crearea unui ecosistem de afaceri mai robust, însă costurile și complexitatea implementării rămân provocări semnificative pentru companii.
În același timp, clasa antreprenorială din România a ajuns la un nivel de maturitate care impune tot mai mult cerința de perfecționare continuă. Antreprenorii și managerii caută tot mai des programe de scurtă durată pentru a se actualiza în procese și concepte de management, inovație, cultură organizațională, marketing și strategii de vânzare. Totodată, există o cerere crescută pentru educație în domenii mai avansate, precum piața de capital, fuziuni și achiziții (M&A), semn că antreprenorii locali doresc să-și extindă capacitatea de a concura și de a se adapta pe o piață din ce în ce mai complexă și competitivă. Această orientare spre formare continuă este esențială pentru dezvoltarea sustenabilă a afacerilor în România. Totuși, în prima jumătate a anului 2024, sectorul antreprenoriatului din România a înregistrat un record negativ: aproape 3.700 de companii au intrat în insolvență, cel mai ridicat număr din ultimii șase ani, conform unei analize Coface, citată de Ziarul Financiar. Sub acest aspect, domeniile cele mai afectate sunt construcțiile, HoReCa și producția de energie, în timp ce sănătatea și asistența socială sunt cel mai puțin afectate.
Raportul dintre companiile înființate și companiile falimentare
Numărul de companii nou înființate în România își continuă tendința descendentă, după numărul record înregistrat în trimestrul al treilea din anul 2022, când indicele de înființare era de 212, conform datelor Eurostat. Situația a început însă să se schimbe semnificativ în trimestrul al doilea al anului 2023, când indicele companiilor înființate a scăzut considerabil, ajungând la o valoare de 157.7. În 2024, scăderea a continuat abrupt, ajungând la 103.8 în al doilea trimestru.
În paralel, indicele companiilor falimentare a crescut constant, urcând de la 27.3 în trimestrul trei al anului 2022, la 46.1 în al doilea trimestru din 2024. Această evoluție ar putea fi interpretată ca un semnal pentru economia românească, indicând necesitatea unei analize atente a factorilor care influențează aceste tendințe și a posibilelor măsuri de intervenție pentru susținerea creșterii sustenabile a mediului de afaceri. Diferența salarială dintre sectorul public și cel privat, unde salariile din sectorul de stat depășesc frecvent nivelul celor din mediul privat este un aspect important care afectează mediul antreprenorial. Această discrepanță se corelează direct cu lipsa forței de muncă disponibile pentru afaceri antreprenoriale, creând un cerc vicios. Deși antreprenorii sunt recunoscuți pentru viziunea lor strategică, curajul și reziliența în fața provocărilor, succesul depinde în mod esențial de echipa care implementează aceste strategii. Fără o echipă adecvată, antreprenorii se confruntă cu riscul de a intra în micromanagement, ceea ce duce la o supraîncărcare și, în multe cazuri, la decizii de management defectuoase. Consecințele pot include scăderea performanței afacerii și, în cele din urmă, chiar insolvență. Aceasta subliniază necesitatea unui echilibru între viziune și capacitatea de execuție, aspect critic pentru succesul pe termen lung al oricărei afaceri.
Inițiative antreprenoriale
România se clasează pe locul 10 în Uniunea Europeană în ceea ce privește numărul de întreprinderi, având 974.968 de companii, conform datelor Eurostat pe anul 2022. Acest lucru o situează imediat după Ungaria în clasamentul bazat pe numărul de întreprinderi.
Insolvența
În ultimii ani, România a observat o tendință descrescătoare în ceea ce privește numărul societăților comerciale intrate în insolvență. Chiar dacă în 2023 și 2022 numărul de cazuri este de 6650, respectiv de 6649, față de 6144 în 2021, numărul rămâne semnificativ mai scăzut comparativ cu anii anteriori. Această evoluție sugerează o reziliență crescută a sectorului de afaceri din România, posibil influențată de o gestionare mai eficientă a resurselor și de adoptarea unor strategii de afaceri mai sustenabile. Totuși, această ușoară creștere a insolvențelor în ultimii doi ani reamintește că mediul de afaceri se confruntă în continuare cu provocări și că este necesară o atenție constantă pentru menținerea stabilității macro-economice, a creșterii inovației și a accesului la resurse. Un fenomen tot mai des întâlnit este utilizarea insolvenței nu doar ca o măsură de restructurare financiară, ci și ca un instrument strategic pentru a întrerupe relațiile cu furnizorii. În situații de criză, unele companii își declară insolvența ca mijloc de a evita plata datoriilor către furnizori, ceea ce poate părea o soluție imediată pentru problemele de lichiditate
Ce se întâmplă cu companiile la 1 an de la înființare?
Dacă ne uităm la ce se întâmplă cu companiile după primul an de la înființare, 73.6 % rămân active, procent ușor în descreștere față de anul 2021, unde 77% dintre companii activau și după primul an de la înființare.
