Agricultură
Impactul secetei și fluctuații de competitivitate
Vrei să susții acest proiect sau să propui un indicator/subindicator nou?
Share:
Informația pe scurt:
Impactul secetei și fluctuațiile de competitivitate: Anii 2023 și 2024 au fost marcați de secetă severă, afectând grav producția agricolă și punând presiune pe micii fermieri, confruntați și cu scăderea competitivității din cauza importurilor de cereale din Ucraina și costurilor ridicate ale inputurilor.
Creșterea suprafețelor irigate: Suprafața destinată irigațiilor a crescut constant, dar rămâne insuficientă pentru a acoperi nevoile întregii țări, fiind necesare investiții suplimentare pentru adaptarea la schimbările climatice.
Deficit comercial agricol și provocări pe piața internațională: România a înregistrat un deficit crescând în comerțul cu produse agroalimentare, exporturile nefiind suficiente pentru a contrabalansa importurile masive, în special din cauza lipsei capacităților de prelucrare internă a materiilor prime.
Anul 2023 a fost un an greu pentru agricultură, în care companiile mari au continuat să devină tot mai mari și puternice, iar cele mici și mijlocii au început să dispară de pe piață. Această observație indică tendința de maturizare a pieței, care vine la pachet cu creșterea pe măsură a profiturilor celor mai profesioniști agricultori.
Din perspectiva vremii, anul 2023 a fost marcat de o secetă puternică în sud-est, care s-a văzut în rezultate foarte slabe și chiar producție zero pentru unele județe. Anul 2023 a fost și anul protestelor fermierilor, care au fost declanșate de scăderea competitivității produselor românești. Aceasta a fost datorată scumpirii inputurilor de înființare a culturilor, prețurilor mici și implicitei scăderi în profitabilitate, atât din cauza concurenței venită dinspre cerealele din Ucraina cât și din cauza obligațiilor de eco-condiționalitate ale României (similar cu statele UE), cu repercusiuni asupra randamentului.
În 2024 situația nu s-a îmbunătățit, vara acestui an fiind una cu secetă predominantă. România a înregistrat adesea nivelul maxim de alertă pentru secetă, aproximativ 70% din suprafața țării aflându-se în situație critică, conform datelor de la Observatorul European al Secetei. Avem această situație în ciuda faptului că suprafețele irigate au crescut, dar încă insuficient în comparație cu nevoile reale.
După un 2023 încărcat de dificultăți care s-a reflectat și în scăderea exporturilor de produse agricole la 11.5% din totalul exporturilor țării, față de 12.6% în anul precedent, anul acesta (2024) România a devenit campioană în UE la exportul de cereale. Între 1 iulie – 8 septembrie, de exemplu, am fost primul exportator de grâu moale din UE, cu o cantitate de 1,72 milioane de tone. Totuși, pe termen lung va fi tot mai dificil să ne păstrăm culturile tradiționale, cum e cea de porumb, pentru că seceta podologică este deja o normalitate vară de vară, adusă de schimbările climatice. Mulți fermieri și cercetători în domeniu sunt de părere că modul în care vom face agricultură va trebui să se schimbe, inclusiv din punct de vedere al speciilor de plante cultivate.
Suprafața agricolă irigată
În campania de irigaţii din anul 2023, Agenția Națională pentru Îmbunătățiri Funciare (ANIF) a pregătit o suprafaţă de 1.416.824 de hectare, în vederea încheierii contractelor multianuale de livrare a apei pentru irigaţii cu beneficiarii.
Comparativ, în 2022 suprafaţa pregătită era de 1.335.963 de hectare. În cele din urmă, contractele încheiate au fost pentru o suprafață de 842.155 de hectare în 2022, respectiv 903.462 de hectare în 2023.
Anul acesta, valorile au continuat pe o tendință ascendentă, după cum arată cele mai recente raportări ANIF: 1.606.847,97 de hectare au fost pregătite pentru irigat, în timp ce suprafața contractată a fost de 1.047.301,55 hectare. Această creștere a sprijinit agricultura, dar a și ajutat la adaptarea la schimbările climatice și la gestionarea mai eficientă a resurselor de apă.
Concurenţa cerealelor din Ucraina
O altă provocare cu care s-au confruntat firmele din sectorul agricol a venit dinspre impactul şi presiunea exercitată asupra preţurilor cerealelor de comerţul de cereale provenind din Ucraina. Înţelegând impactul pe care comerţul de cereale din Ucraina îl are asupra fermierilor din România şi din alte patru state europene, Uniunea Europeană a dispus ca, din data de 2 mai 2023 şi ulterior prelungit până la data de 15 septembrie 2023, punerea în liberă circulație sau plasarea sub regim de antrepozit vamal, de zonă liberă sau de perfecționare activă a grâului, porumbului, rapiței și florii-soarelui să fie interzisă în România, potrivit Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2023/903 de introducere a unor măsuri preventive privind anumite produse originare din Ucraina.
După data de 16 septembrie 2023, pentru că nu s-au mai prelungit aceste măsuri de interzicere a importurilor de către Comisia Europeană, România a venit în sprijinul fermierilor și a adoptat Ordonanța de Urgență nr 84/2023 privind instituirea unor măsuri de reglementare a importurilor de produse agricole din Ucraina sau Republica Moldova, conform căreia grâul, porumbul, rapița și floarea-soarelui se pot importa numai pe bază de autorizație de import, de către operatorii economici cu sediul social și punctul/punctele de lucru pe teritoriul României, care desfășoară activități în sectoarele de fabricare a uleiurilor și grăsimilor, a produselor de morărit, și a preparatelor pentru hrana animalelor de fermă și de creștere a animalelor.
Totuşi, chiar şi în aceste condiţii, în care a fost permis doar tranzitul acestor produse pe aşa-numitele ,,coridoare de solidaritate”, firmele şi exploataţiile agricole din România au fost impactate în 2023 de această ,,criză a cerealelor”, care a fost parţial atenuată de sprijinul financiar acordat de Uniunea Europeană, prin intermediul unor măsuri de sprijin pentru firmele din sectorul agricol.
Comerțul cu produse agroalimentare
În 2023, România a înregistrat o creștere semnificativă a importurilor pe segmentul de alimente și animale vii, de 8% comparativ cu anul 2022. Din totalul de mărfuri importate de țara noastră aceste importuri cu produse agroalimentare înseamnă 8.9%.
Pe de altă parte, la capitolul exporturi, s-a înregistrat o creștere de doar 1.7 puncte procentuale față de anul precedent, comerțul extern cu astfel de produse subsumând 8.2% din total. Deficitul este în creștere și în acest an, deoarece în primele șapte luni am importat cu 2.7% mai multe alimente și animale vii față de aceeași perioadă din 2023, dar am exportat cu 10.1% mai puțin.
Astfel, am exportat produse agroalimentare de aproape patru miliarde de euro (3.898,6 milioane euro), și am importat de peste șase miliarde de euro (6.456,8 milioane euro). În aceeași perioadă, din Uniunea Europeană am importat cu 9.2% mai mult și am exportat cu 3.7% mai puțin.
Cauzele sunt multiple, una dintre acestea fiind că România nu are suficientă capacitate industrială pentru a transforma materia primă în produse finite, ceea ce duce și la creșterea prețurilor la raft. În privința animalelor vii, de exemplu, importăm în special din Ungaria, Olanda și Germania.
De altfel, cel mai importat aliment este carnea de porc. România a importat în prima jumătate a anului 2024 carne în valoare de 500 milioane de euro, în timp ce a exportat de numai 1,2 milioane.
În primele nouă luni ale anului 2023, economia României a demonstrat o dinamică interesantă în ceea ce privește comerțul exterior. Valoarea exporturilor, exprimată în termeni FOB (Free on Board), a înregistrat o creștere ușoară, de la 339,892 milioane lei în perioada similară a anului 2022, la 347,059.4 milioane lei în 2023. Această creștere indică o potențială consolidare a sectoarelor de export ale României sau o creștere a cererii internaționale pentru produsele românești. Pe de altă parte, importurile, calculate în termeni CIF (Cost, Insurance, Freight), au înregistrat o scădere, de la 463,221 milioane lei la 447,730 milioane lei. Această reducere a importurilor ar putea sugera o eficiență crescută a producției interne sau o schimbare în preferințele de consum.
În primele șapte luni ale anului 2024, valoarea exporturilor țării, exprimată în termeni FOB (Free on Board), a înregistrat o ușoară scădere față de aceeași perioadă din anul 2023, de 0.9%, totalul exporturilor fiind de 54585,9 milioane de euro.
Pe de altă parte, importurile, calculate în termeni CIF (Cost, Insurance, Freight), au înregistrat o creștere de +2.7%, totalul fiind de 72625,3 milioane de euro.
Astfel, deficitul balanței comerciale în primele șapte luni ale anului în curs (2024) a fost de 18,039 miliarde de euro, mai mare cu 2,435 miliarde de euro (+15,6%) decât cel înregistrat în perioada din 2023, conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică.
România continuă tendința descendentă a producției principalelor produse agricole, care a început după anul de vârf 2019, pe fondul pandemiei și exceptând rezultatele bune din 2021.
În ultimii ani, România a înregistrat o creștere semnificativă a exporturilor de produse agricole, consolidându-și poziția pe piața internațională. Această expansiune a fost impulsionată de o combinație de factori, inclusiv îmbunătățirea tehnologiilor agricole, diversificarea culturilor și accesul la noi piețe. Grâul, porumbul și alte cereale au rămas printre cele mai exportate produse, în timp ce sectorul horticol a cunoscut o creștere datorită calității și varietății fructelor și legumelor românești. Porumbul rămâne principala cultură de cereale din România, atât din punct de vedere al suprafeței, cât și al producției, urmată de grâu și orz. România este, de asemenea, cel mai mare producător de floarea soarelui din UE și se află pe primele trei locuri în UE la producția de porumb, grâu și soia.
Investițiile în infrastructura de depozitare și logistică au contribuit, de asemenea, la creșterea eficienței și capacității de a livra produse proaspete pe piețe externe. Această evoluție pozitivă reflectă adaptarea fermierilor români la cerințele pieței globale și angajamentul țării pentru dezvoltarea durabilă a sectorului agricol.
