Coșul minim
Cât costă traiul decent
Vrei să susții acest proiect sau să propui un indicator/subindicator nou?
Share:
Informația pe scurt:
Costul traiului decent și presiunea economică: Coșul minim pentru un trai decent, calculat pentru diferite tipuri de gospodării, reflectă o presiune financiară semnificativă asupra familiilor, în special în contextul inflației. În septembrie 2023, costurile lunare pentru o familie de patru persoane au fost estimate la 9978 lei, relevând impactul creșterii prețurilor asupra bugetelor și nevoia de ajustări de cheltuieli.
Veniturile și cheltuielile gospodăriilor: În 2024, gospodăriile au continuat să aloce o proporție mare din venituri pentru consum, în medie 85% din veniturile totale, cheltuielile rămânând orientate spre produse alimentare și utilități. Disparitățile între mediul urban și rural sunt evidente, cu venituri mai mari în urban și o pondere semnificativă a veniturilor din resurse proprii în rural.
Puterea de cumpărare și necesitatea măsurilor de sprijin: Puterea de cumpărare a fost erodată de creșterea prețurilor, în special la alimente și energie, subliniind importanța unor politici economice și sociale care să sprijine echitabil populația și să atenueze efectele costurilor ridicate asupra nivelului de trai.
Coșul minim de consum pentru un trai decent este un indicator vital pentru înțelegerea nivelului de trai și a costurilor de viață pentru o familie tipică. Fundația Friedrich Ebert și Syndex România, utilizând datele Institutului Național de Statistică, au evaluat aceste cheltuieli și au publicat valoarea coșului minim de consum pentru luna septembrie 2023.
Costul minim necesar pentru un trai decent în România variază în funcție de mărimea familiei. Pentru o familie formată din doi adulți și doi copii, costul lunar este de 9978 lei. Dacă familia include doar doi adulți și un copil, suma necesară scade la 8205 lei pe lună. În cazul unui cuplu fără copii, cheltuielile lunare pentru un trai decent se estimează la 6162 lei. În sfârșit, pentru o persoană adultă care trăiește singură, costul minim lunar pentru un trai decent este de 3807 lei.
Creșterea coșului minim de consum subliniază presiunea crescândă asupra bugetelor familiilor și reflectă schimbările economice recente, inclusiv inflația.
Este important să privim această valoare în contextul puterii de cumpărare din România, pentru a înțelege mai bine impactul costului de viață asupra standardului de viață al populației. Aceste informații sunt esențiale pentru planificarea politicilor sociale și economice, având ca scop asigurarea unui trai decent pentru toți cetățenii.
În România, puterea de cumpărare a populației a fost un subiect de mare interes, având fluctuații și provocări specifice. În contextul inflației și al creșterii costurilor de viață, puterea de cumpărare a cetățenilor români a fost pusă sub presiune. Deși salariile au crescut în anumite sectoare, aceste majorări nu au ținut întotdeauna pasul cu inflația, ceea ce a condus la o erodare a puterii reale de cumpărare. Factori precum creșterea prețurilor la produsele alimentare, la energie și la locuințe au influențat capacitatea oamenilor de a-și acoperi nevoile de bază și de a economisi. Această dinamică a pus accent pe necesitatea unor măsuri economice și politici sociale care să sprijine populația și să promoveze o distribuție echitabilă a veniturilor, pentru a asigura un standard de viață decent pentru toți cetățenii.
În 2023, costul minim pentru un trai decent într-o familie tipică din România, compusă din doi părinți și doi copii, a crescut, reflectând schimbările economice și sociale. Cheltuielile familiei tipice rămân dominante în două categorii principale: locuința și alimentația. Costurile legate de locuință, care includ chiria sau ratele ipotecare, întreținerea și utilitățile, reprezintă o porțiune semnificativă din bugetul familiei, accentuate probabil de creșterea prețurilor la energie și la serviciile de utilități. Pe de altă parte, cheltuielile cu alimentația, influențate de inflația prețurilor la produsele alimentare, continuă să reprezinte o parte importantă a bugetului, evidențiind impactul costurilor de viață în creștere. Această situație pune presiune pe bugetele familiilor, necesitând adesea ajustări ale cheltuielilor și prioritizări ale nevoilor esențiale. Această realitate subliniază importanța unor politici economice și sociale echilibrate, care să sprijine familiile în gestionarea creșterii costurilor de trai.
Conform INS, Analiza veniturilor și cheltuielilor gospodăriilor din România în trimestrele I și II ale anului 2024 evidențiază o evoluție continuă, marcată de creșteri semnificative ale veniturilor, dar și de o pondere substanțială a cheltuielilor în raport cu acestea. În trimestrul I 2024, venitul mediu lunar pe gospodărie a fost de 8049 lei, în timp ce cheltuielile au totalizat 6843 lei, reprezentând 85% din veniturile totale. Această pondere a cheltuielilor este în creștere față de trimestrul IV 2023, ceea ce sugerează o presiune financiară pe gospodării. Comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, veniturile au înregistrat o creștere de 15,3%, iar cheltuielile o creștere de 14,6%, evidențiind o aliniere a costurilor de trai la nivelul veniturilor obținute.
Structura veniturilor a fost dominată de salarii și alte drepturi salariale, acestea reprezentând 68,8% din totalul veniturilor în trimestrul I și 67,8% în trimestrul II. Deși salariile rămân principala sursă de venit, se observă o ușoară scădere a ponderii acestora în trimestrul II, posibil influențată de creșterea ușoară a altor tipuri de venituri, precum cele din agricultură, care au crescut de la 1,1% la 2,0% în al doilea trimestru. Veniturile din activități neagricole independente și prestațiile sociale au contribuit și ele la formarea veniturilor, dar cu ponderi relativ modeste, prestațiile sociale menținându-se stabile în jurul valorii de 19%.
O componentă distinctă a veniturilor o reprezintă veniturile în natură, care au o pondere constantă în ambele trimestre (7,2% în trimestrul I și 7,0% în trimestrul II), acestea provenind din consumul de produse agroalimentare și nealimentare din resurse proprii, precum și din beneficii acordate salariaților și beneficiarilor de prestații sociale. Este de remarcat că aceste venituri au o pondere mai mare în mediul rural, unde consumul de produse din resurse proprii este de aproape patru ori mai ridicat decât în mediul urban, reflectând un mod de trai mai autosuficient în mediul rural comparativ cu cel urban.
Conform INS, Analiza veniturilor și cheltuielilor gospodăriilor din România în trimestrele I și II ale anului 2024 evidențiază o evoluție continuă, marcată de creșteri semnificative ale veniturilor, dar și de o pondere substanțială a cheltuielilor în raport cu acestea. În trimestrul I 2024, venitul mediu lunar pe gospodărie a fost de 8049 lei, în timp ce cheltuielile au totalizat 6843 lei, reprezentând 85% din veniturile totale. Această pondere a cheltuielilor este în creștere față de trimestrul IV 2023, ceea ce sugerează o presiune financiară pe gospodării. Comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, veniturile au înregistrat o creștere de 15,3%, iar cheltuielile o creștere de 14,6%, evidențiind o aliniere a costurilor de trai la nivelul veniturilor obținute.
Structura veniturilor a fost dominată de salarii și alte drepturi salariale, acestea reprezentând 68,8% din totalul veniturilor în trimestrul I și 67,8% în trimestrul II. Deși salariile rămân principala sursă de venit, se observă o ușoară scădere a ponderii acestora în trimestrul II, posibil influențată de creșterea ușoară a altor tipuri de venituri, precum cele din agricultură, care au crescut de la 1,1% la 2,0% în al doilea trimestru. Veniturile din activități neagricole independente și prestațiile sociale au contribuit și ele la formarea veniturilor, dar cu ponderi relativ modeste, prestațiile sociale menținându-se stabile în jurul valorii de 19%.
O componentă distinctă a veniturilor o reprezintă veniturile în natură, care au o pondere constantă în ambele trimestre (7,2% în trimestrul I și 7,0% în trimestrul II), acestea provenind din consumul de produse agroalimentare și nealimentare din resurse proprii, precum și din beneficii acordate salariaților și beneficiarilor de prestații sociale. Este de remarcat că aceste venituri au o pondere mai mare în mediul rural, unde consumul de produse din resurse proprii este de aproape patru ori mai ridicat decât în mediul urban, reflectând un mod de trai mai autosuficient în mediul rural comparativ cu cel urban.
Pe categorii de cheltuieli, gospodăriile alocă cea mai mare parte a veniturilor pentru consum (84,3% din veniturile din trimestrul II 2024). Totodată, cheltuielile sunt direcționate, în principal, către produse alimentare, servicii de utilitate publică și alte necesități de bază. Mediul urban și cel rural prezintă diferențe considerabile, atât în privința nivelului de venituri, cât și a structurii acestora. În mediul urban, veniturile sunt în medie cu 1,3 ori mai mari decât în mediul rural, iar structura acestora este marcată de o pondere mai ridicată a salariilor. Pe de altă parte, în mediul rural, veniturile din agricultură și cele în natură au o pondere mai ridicată, indicând o mai mare dependență de resursele proprii și de activitățile agricole.
