Energie
Provocări, diversificare și tranziție verde
Vrei să susții acest proiect sau să propui un indicator/subindicator nou?
Informația pe scurt:
Balanța energetică din România
Conform celor mai recente date publicate de Eurostat, pentru anul 2022, s-au înregistrat scăderi față de anul precedent, atât la nivelul resurselor de energie totale disponibile, pe fondul diminuării producției de energie primară, cât și la nivelul consumului final energetic.
Politica României de reducere a emisiei gazelor cu efect de seră a determinat scăderea producției de energie primară obținută din cărbuni, în timp ce intensificarea exploatării resurselor de gaze naturale a condus la creșterea producției pentru acest tip de resursă. Ponderea surselor regenerabile s-a menținut la peste 26% din producția primară totală pentru al treilea an consecutiv.
În 2023, sectorul energetic din România a continuat să evolueze, răspunzând provocărilor anului precedent și consolidându-și angajamentul pentru o tranziție energetică durabilă. Contextul internațional, marcat de schimbări geopolitice și presiuni economice, a accentuat necesitatea României de a-și diversifica sursele de energie și de a-și întări securitatea energetică.
Eforturile de dezvoltare a energiei regenerabile au fost intensificate, cu investiții sporite în proiecte de energie solară, eoliană și biomasă. În paralel, România a continuat explorarea și exploatarea resurselor de gaze naturale, inclusiv cele din Marea Neagră, echilibrând necesitatea securității energetice cu obiectivele de sustenabilitate. Guvernul a pus un accent deosebit pe eficiența energetică și pe reducerea dependenței de importuri, menținând un echilibru între resursele interne și necesitățile de import.
Dezbaterile privind viitorul energiei nucleare în România au rămas un subiect actual, reflectându-se în planurile naționale de a integra energia nucleară ca parte esențială a mixului energetic, în conformitate cu angajamentele de reducere a emisiilor de carbon. Anul 2023 a marcat astfel continuarea unei strategii energetice diversificate și orientate spre durabilitate în sectorul energetic românesc.
Astfel, valorile înregistrate în timp real la nivelul Sistemului Energetic Național ilustrează anul 2023 prin menținerea tendinței descendente în cazul consumului de energie electrică, în timp ce producția se revigorează, mai ales în zona resurselor regenerabile, în detrimentul celei bazate pe combustibili fosili.
Conform datelor furnizate de Ministerul Energiei în august 2024, la cererea Hotnews.ro, în 2023, aproximativ 50% din electricitatea livrată în rețea a fost din surse regenerabile.
Acest procent este evidențiat și de rapoartele publicate de Autoritatea de Reglementare in domeniul energiei – ANRE, structura anului 2023, pe tipuri de surse, a energiei electrice livrate în rețele de producătorii monitorizați fiind marcată de o cotă de 33% a producției hidroelectrice, iar totalul surselor regenerabile reprezentând jumătate din producția autohtonă.
Pentru primele opt luni ale anului 2024, datele publicate de INS indică menținerea scăderii resurselor de energie primară din România, cu 2.6% față de perioada similară a anului anterior. La nivelul resurselor de energie electrică, diminuarea cu 0.9% stabilită în perioada ianuarie-august 2024 față de perioada primelor opt luni din 2023 este stabilită de reducerile producției hidroelectrice, nuclearo-electrice și eoliene, în timp ce energia solară produsă în instalațiile fotovoltaice a cunoscut o majorare substanțială de 60%.
Consumul final de energie electrică publicat de INS la nivelul primelor opt luni din anul 2024 este situat cu 1.4% peste valoarea corespunzătoare perioadei similare din 2023, cu creșteri înregistrate atât in mediul economic, cât și la nivelul populației, condiții în care importurile de energie au crescut cu 60% iar exporturile s-au diminuat cu 9.2%.
Contextul politicilor europene și naționale
Bilanț global și european 2024
La nivel global, Agenția Internațională pentru Energie (IEA) a publicat raportul său privind Eficiența Energetică 2024, oferind o imagine de ansamblu cuprinzătoare asupra tendințelor globale în eficiența energetică. Raportul relevă că intensitatea energetică primară globală se așteaptă să se îmbunătățească cu doar 1% în 2024, mult sub ținta anuală de 4% stabilită pentru 2030 la COP28. IEA solicită implementarea mai rapidă a politicilor și creșterea investițiilor în eficiența energetică, care au atins un record de 660 de miliarde de dolari.
Comisia Europeană a publicat Raportul său de Progres privind Acțiunea Climatică pentru 2024, dezvăluind o reducere semnificativă de 8,3% a emisiilor nete de gaze cu efect de seră în UE în 2023, cea mai mare din ultimele decenii. Această scădere se datorează utilizării crescute a energiei regenerabile și reducerii cu 16,5% a emisiilor din sectoarele de energie și industrie. Raportul constată, de asemenea, că, în cadrul ETS al UE, emisiile din producția de energie electrică și încălzire au scăzut cu 24% comparativ cu 2022.
Politici europene cu impact relevant
Pactul verde european, lansat de Comisia Europeană la sfârșitul anului 2019, reprezintă si in acest moment pachetul cel mai relevant de inițiative politice, aplicabile în toate sectoarele economice, puternic interconectate, care urmărește să plaseze UE pe calea către o tranziție verde, cu obiectivul final de a atinge neutralitatea climatică până în 2050.
În cadrul pachetul legislativ „Pregătiți pentru 55” au fost trasate propuneri de revizuire și actualizare a legislației UE și de punere în aplicare a unor noi inițiative cu scopul de a asigura conformitatea politicilor UE de a reduce emisiile nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030.
Pe fondul instabilității din piața mondială a energiei cauzată de invadarea Ucrainei de către Rusia, Comisia Europeană a lansat în 2022, Planul REPowerEU, care propune un set suplimentar de acțiuni pentru economisirea energiei, producerea de energie curată și diversificarea resurselor în vederea accelerării tranziției la energie curată a Europei, prin înlocuirea rapidă a combustibililor fosili și prin utilizarea inteligentă a reformelor în sprijinul investițiilor, cu scopul asigurării independenței Europei de combustibilii fosili din Rusia înainte de 2030. În ceea ce privește implementarea surselor regenerabile, Comisia propune creșterea obiectivului pentru 2030 pentru ponderea surselor regenerabile în consumul total de energie în Uniunea Europeană la cel puțin 42,5%, obligând astfel statele membre la stabilirea a noi obiective indicative pentru energia din surse regenerabile.
Obiectivele energetice ale României se aliniază obiectivelor generale ale politicii energetice și climatice a UE, prin Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice 2021-2030 – PNIESC, aprobat prin HG nr 1076/2021, cu asumarea unei ținte de 30,7% energie regenerabilă din consumul final brut de energie.
Intențiile de majorare a acestei ponderi a energiei regenerabile din consumul final la 38,3%, prin proiectul aflat în procesul de revizuire al Planului Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice 2021-2030, presupun necesitatea suplimentării capacităților de producție instalate în surse regenerabile mult peste valorile considerate în PNIESC-ul, nivelul țintă actualizat pentru anul 2030 fiind acela de atingerea unei capacități instalate de 31.3 GW, aproximativ 76% din aceasta provenind din SRE.
La nivelul anului 2022, ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie realizată pentru anul 2022 în România a fost 24%, peste valoarea UE, de 23%, conform datelor europene oficiale publicate de Eurostat.
La nivelul UE, in 2022 ponderea energiei provenite din surse regenerabile în încălzire și răcire a continuat să crească, cu media UE situându-se la 24,8%, în creștere cu 1,8 puncte procentuale (pp) față de 2021 (23,0%).
Politicile europene privind diversificarea și amplificarea energiei obținute din surse regenerabile au fost transpuse la nivelul ţării noastre prin adoptarea unor legi de susținere a investițiilor pe această zonă, dar și prin acordarea unor facilități de racordare și comercializare a energiei electrice produse de către prosumatori. Astfel, la nivelul anului 2023, zona prosumatorilor a devenit una dintre cele mai dinamice zone din sectorul energetic din România, din punct de vedere al investițiilor în noi capacități de producere din surse regenerabile prin proiecte fotovoltaice.
În luna august 2024, România a ajuns la un număr de 157,700 de prosumatori, cu o putere instalată de aproximativ 1,981 MW, după cum a publicat operatorul național de transport a energiei electrice – Transelectrica, cu o estimare de 200,000 prosumatori la finalul anului 2024. finalul anului 2024.
Actualitatea cadrului de reglementare european și transpunerea lui în legislația națională
Din punct de vedere reglementar, anul trecut (2023) a fost unul intens, mai ales cu privire la reperele importante din Planul „Fit for 55”, iar anul 2024 urmărește implementarea rapidă și precisă a noilor norme europene în legislația statelor membre.
Astfel, directiva privind energia regenerabilă revizuită (RED III) a fost publicată în Jurnalul Oficial al UE la 31 octombrie 2023 și a intrat în vigoare la 20 noiembrie 2023. Parlamentul, Consiliul și Comisia Europeană au convenit să crească cota energiei regenerabile în consumul total de energie al UE la 42.5% până în 2030, cu o majorare suplimentară indicativă de 2.5% care ar permite cota totală să ajungă la 45%. În plus, Parlamentul și Consiliul au convenit asupra unei serii de ținte sectoriale (industrie, transport, clădiri, încălzire și răcire), unele dintre acestea având caracter obligatoriu, în timp ce altele sunt doar indicative. Regulile privind durabilitatea biocarburanților au fost întărite, în timp ce procesele de acordare a licenţelor pentru sursele regenerabile de energie urmează să fie accelerate, în conformitate cu planul REPowerEU.
Forma revizuită a Directivei privind Eficienţa Energetică (EED) a intrat în vigoare la 20 noiembrie 2023 şi stabilește un obiectiv de reducere a consumului de energie la nivelul UE de cel puțin 11.7% în 2030 (comparativ cu proiecțiile scenariului de referință pentru 2020). Acest obiectiv al UE este obligatoriu pentru consumul final de energie, dar nu şi pentru consumul primar de energie. În plus, fiecare stat membru trebuie să stabilească o contribuție națională indicativă la eficiența energetică, bazată pe consumul final de energie. Totodată, se stabileşte un nou obiectiv obligatoriu pentru statele membre de a reduce consumul de energie al tuturor instituțiilor publice cu 1,9% în fiecare an, începând din 2024. Acest obiectiv este inițial indicativ și devine obligatoriu numai la a doua aniversare a termenului de transpunere. În plus, statele membre trebuie să se asigure că cel puțin 3% din suprafața totală a clădirilor încălzite și/sau răcite deținute de instituțiile publice este renovată în fiecare an pentru a fi transformată cel puțin în clădiri aproape cu consum zero de energie sau cu emisii zero.
În acelaşi sens, în data de 11 martie 2024, Parlamentul a aprobat acordul politic privind Directiva de revizuire a Performanței Energetice a Clădirilor (EPBD). Revizuirea vizează reducerea consumului de energie și a emisiilor de gaze cu efect de seră din sectorul clădirilor, cu accent special pe clădirile cu performanțe slabe.
România este în plin proces de transpunere a directivelor revizuite în 2023.
În noiembrie 2024, președinția ungară a UE a inițiat o primă dezbatere privind revizuirea Regulamentului de guvernanță a Uniunii Energetice. Revizuirea se va concentra pe îmbunătățirea cadrului de monitorizare a obiectivelor energetico-climatice ale Uniunii și a planurilor naționale.
Propunere națională de lege ferenda de impact în sectorul energetic, în proces de avizare și adoptare la data redactării raportului
Proiectul de Ordonanță de urgență pentru modificarea şi completarea Legii energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, precum și pentru modificarea Legii nr. 220/2008 privind stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile, se bazeaza pe Rezoluția Parlamentului European referitoare la o abordare europeană globală privind stocarea energiei nr. 2019/2189(INI) și pe PNIESC și a trecut de faza dezbaterii publice.
Țintele stricte de reducere a emisiilor de carbon și de tranziție la surse de energie regenerabilă, precum și obiectivele de securitate energetică pot fi atinse accelerat prin dezvoltarea capacităților de producție din surse regenerabile (eoliene, solare) și prin proiecte de stocare a energiei. Se propune de asemenea evitarea situațiilor de dublă taxare a energiei stocate, care se aplică acum atât la momentul stocării, cât și la momentul reintroducerii energiei în Sistemul Energetic Național.
Obiective naționale strategice
Din cauza creșterii excesive a prețurilor energiei electrice în anul 2022, precum și a necesității de tranziție către un sistem energetic mai curat și mai durabil, România intenționează să accelereze procesul de implementare a proiectelor mari de producere a energiei electrice din surse regenerabile, prin îmbunătățirea în mod continuu a cadrului de reglementare aplicabil pentru racordarea producătorilor la rețelele electrice de interes public, aplicând mecanisme concurențiale care oferă o mai bună predictibilitate dezvoltării surselor de energie în sistemul energetic. Ultima versiune publicată în august 2024 de Ministerul Energiei a Strategiei Energetice a României 2025-2035, cu perspectiva anului 2050, aflată în acest moment (n.a. noiembrie 2024), în etapa finală de aprobare, remarcă faptul că diversitatea mixului energetic a permis depășirea situațiilor de stres, prin menținerea rezilienței Sistemului Energetic Național. Pe fondul specificității regionale de temperaturi extreme, SEN este supus vulnerabilităților în asigurarea integrală a acoperirii cererii de energie atât pentru consumul intern cât și pentru export.
De asemenea, structura de producție a energiei electrice a fost puternic influențată în ultimii 6 ani de retragerile din exploatare ale unor centrale electrice sau grupuri generatoare care funcționau pe cărbune sau pe hidrocarburi, cu o capacitate de 5,508 MW, astfel că în 2023 capacitatea instalată în sistemul electroenergetic a atins un minim istoric de 18,254 MW.
În contextul numărului mare de programe de finanțare a investițiilor pentru noi capacități de producere de energie electrică din surse regenerabile de energie, devine prioritară manifestarea cu precădere a autorităților din România în zona de accesare și implementare a unor mecanisme privind gestionarea rețelei în sensul creșterii capacității de absorbție de surse regenerabile, precum investiții în extinderea și flexibilizarea rețelei, susţinerea adăugării de capacitate de stocare în rețelele electrice la toate nivelurile de tensiune, evaluarea impactului asupra pieței de energie electrică şi stimularea înființării și intrării în funcțiune a comunităților de energie și a comunităților de energie din surse regenerabile.
Evoluția și cerințele din piață în ceea ce privește dezvoltarea proiectelor de capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile, dar și angajamentul României de a se alinia directivelor și regulamentelor UE în contextul politicii de transformare profundă a sectoarelor energetice în viitorul apropiat, creează premisele pentru adoptarea unor măsuri urgente de schimbare a cadrului de reglementare, cât și pentru accelerarea modificării legislației primare în vederea eficientizării accesului pe piață pentru producătorii de energie electrică din surse regenerabile.
În 2023, a avut loc o dezvoltare incipientă, dar esenţială pentru echilibrarea reţelei naţionale de transport şi distribuţie a electricităţii, prin punerea în funcțiune, în luna septembrie, a primei capacităţi de stocare în baterii de 7 MW, concepută pentru a oferi servicii de sistem în piaţa de servicii auxiliare. Avantajul stocării în baterii este un timp de răspuns aproape instantaneu la cererea dispecerului naţional, spre deosebire de alţi participanţi care oferă servicii de sistem. În contextul instalării cât mai multor capacităţi de energie regenerabilă, capacităţile de stocare reprezintă scenariul plauzibil şi disponibil prin care dezechilibrele induse în reţeaua energetică pot fi atenuate. În acest sens, au fost promovate programe de finanţare nerambursabilă deschise sau urmând a începe după data redactării raportului pentru producția și instalarea capacităților de stocare a energiei electrice.
Alte politici si reglementari pentru stabilitatea SEN: Serviciile de flexibilitate
O altă inițiativă pe plan național în ceea ce privește susținerea investițiilor din zona energetică o reprezintă noul ciclu de reglementare privind serviciile de flexibilitate, aflat în lucru la ANRE, cu prespectiva aplicării lui din începând cu anul 2025. Reglementatorul are în plan introducerea de stimulente pentru sprijinirea activității de cercetare aferentă domeniului de activitate și pentru a facilita inovarea în domenii precum serviciile de flexibilitate și interconectare. Această inițiativă este determinată atât de problema de adecvanță-capacitate de acoperire a consumul maxim al sistemului, dar și de nevoia asigurării echilibrării în condițiile dezvoltării de noi capacități regenerabile.
Se prevede astfel ca pe viitor planul de dezvoltare a rețelei să ofere transparență în privința serviciilor de flexibilitate necesare pe termen mediu și lung, punând un accent deosebit pe infrastructura de distribuție principală necesară pentru a racorda noile capacități de producere și noile sarcini, inclusiv punctele de reîncărcare pentru vehiculele electrice. Planul de dezvoltare a rețelei va include, de asemenea, utilizarea consumului dispecerizabil, a eficienței energetice, a instalațiilor de stocare a energiei sau a altor resurse pe care trebuie să le utilizeze operatorul de distribuție ca alternativă la extinderea sistemului.
Autoritatea competentă va elabora cadrul de reglementare prin care operatorii de distribuție sunt stimulați să achiziționeze servicii de flexibilitate, inclusiv gestionarea congestiilor în regiunile pe care le deservesc, în vederea îmbunătățirii eficienței în ceea ce privește exploatarea și dezvoltarea sistemului de distribuție. Operatorii de distribuție vor putea achiziționa acet tip de servicii, în mod transparent și nediscriminatoriu.
Piața auto
Până la sfârșitul lunii august 2024, 6.877 de mașini full-electrice au fost înmatriculate, față de aproape 10.000 în aceeași perioadă a anului trecut. Și dacă ne uităm la numărul de vehicule de acest fel înmatriculate doar în luna august, diferența e semnificativă: 494 în august 2024, respectiv 1.608 în august 2023.
Scăderea înregistrată nu este una surprinzătoare, fiind prognozată de APIA încă de anul trecut, când au fost luate o serie de decizii guvernamentale precum: reducerea ecotichetelor Rabla Plus, respectiv taxele compensatorii anunțate de Uniunea Europeană pentru vehiculele de acest fel aduse din China.
La finalul anului 2023, guvernanții anunțau reducerea subvențiilor Rabla cu 50%. Astfel, dacă anul trecut, tichetul pentru casarea unui autoturism era de 7.000 RON, în 2024 acesta a fost redus la 3.500 RON.
Sunt însă și paliere ale programului unde sumele au scăzut de până la 5 ori. Este cazul tichetelor acordate pentru achiziționarea unui automobil electric. Dacă inițial, valoarea acestora era de aproximativ 50.000 de RON, în 2024 statul acordă tichete de până la 10.000 RON.
Efectele acestei măsuri nu au întârziat să apară, astfel că, în primele opt luni ale anului 2024, au fost înmatriculate cu 29% mai puține mașini electrice noi decât în 2023, adică 6.877 de unități, după cum arată cel mai recent raport ACEA.
De altfel, piața de vehicule electrice a întâmpinat, în iulie, și un impediment și la nivel european, atunci când Comisia Europeană a instituit taxe compensatorii provizorii la importurile de vehicule electrice pe bază de baterii din China. Măsura a fost luată ca urmare a unei investigații anti-subvenție în urma căreia s-a concluzionat că lanțul valoric al acestor vehicule din China beneficiază de subvenții neloiale.
