Infrastructură
Pași către modernizare
Vrei să susții acest proiect sau să propui un indicator/subindicator nou?
Informația pe scurt:
Necesitatea modernizării infrastructurii de transport: Proiecte majore de modernizare și extindere, cum ar fi centurile rutiere din București și autostrada A7, sunt esențiale pentru eficientizarea transportului și creșterea economică, dar lipsa de fonduri suficiente și birocrația limitează progresul.
Transportul maritim și Portul Constanța: Războiul din Ucraina a consolidat poziția Portului Constanța ca un hub esențial pentru Marea Neagră, însă dezvoltarea porturilor dunărene rămâne stagnantă, subliniind potențialul neexploatat al transportului pe căi navigabile.
Siguranța rutieră și problemele legate de accidente: Numărul de accidente rutiere a scăzut ușor, dar rămâne ridicat, sugerând nevoia de măsuri mai eficiente pentru îmbunătățirea siguranței prin investiții în infrastructură și campanii de prevenire.
Anii 2022, 2023 și 2024 plasează infrastructura ca domeniu prioritar, reflectând nevoia stringentă de modernizare și extindere pentru a sprijini dezvoltarea economică. Atenție deosebită a fost alocată modernizării rețelei feroviare, un sector istoric neglijat, dar crucial pentru eficientizarea transportului de marfă și pasageri, scăderea numărului de accidente, reducerea costului.
În domeniul energiei, s-au făcut investiții în rețeaua de distribuție a energiei electrice și în infrastructura pentru surse regenerabile. Cu toate acestea, provocările legate de birocrație, finanțare și implementare eficientă a proiectelor au continuat să încetinească ritmul de dezvoltare. Pe lângă acestea, infrastructura urbană, în special în orașele mari, a rămas sub presiune din cauza creșterii populației și nevoi de modernizare.
Nevoile de investiții ale României pentru infrastructura de transport depășesc 70
miliarde de euro, potrivit estimărilor din Planul Investițional (PI) pentru Dezvoltarea Infrastructurii de Transport pe perioada 2020-2030.
Resursele financiare alocate prin PNRR, de aproximativ 7.620 milioane de euro, vor
acoperi doar o parte din necesarul total de investiții la nivel național, astfel încât, pentru a le maximiza impactul, aceste resurse vor fi direcționate către acele intervenții capabile să genereze cea mai mare valoare adăugată în conformitate cu strategiile Uniunii Europene și cele naționale, în perioada de implementare a PNRR.
Pe lângă implicațiile sociale pe care le presupune nevoia de modernizare a
infrastructurii de transport, trebuie luată în calcul și presiunea economică aplicată de proiectele PNRR în derulare. PNRR-ul a schimbat prioritățile de dezvoltare de
infrastructură din România, prin alocări masive cu condiția ca aceste proiecte să fie
finalizate până la data de 31 august 2026. Dacă această condiție nu este îndeplinită,
România va fi nevoită să acopere valoarea proiectelor nefinalizate din fonduri proprii, rambursarea fiind făcută prin dobânzi și penalități.
Situația actuală a infrastructurii de transport
Nevoia stringentă de modernizare a infrastructurii de transport este determinată de mai mulți factori. Creșterea vitezei de circulației pentru transportul de marfă și de persoane, soluții de tranzit, oportunitățile de investiții și creșterea mobilității militare în caz de conflict sunt doar câteva dintre acestea. Principalele proiecte de modernizare sunt, după cum urmează:
- Centura de Vest/Sud-Vest/Sud-Est a capitalei București, respectiv 65% din A0, centura București – cea mai importantă arteră și cu cel mai ridicat trafic de marfă și călători,
- Legătura București – Pitești A1-DN5, către Giurgiu – A2 – Constanța – A3 –
Ploiești, realizată în proporție de 75%, - Exploatarea secțiunii Sibiu – Boita, lucrări avansate pe Secțiunea 5 Pitești –
Curtea de Argeș și Secțiunea 4 cu tunelurile de la Tigveni, care pot fi date în
exploatare în 2025, - Drumul expres Craiova – Pitești/A1 la Oarja – lotul 1 finalizat 2024, la care
urmează și finalizarea lotului 4 în prima parte a anului 2024, astfel finalizând
legătura Craiova-A1, - A7 – Ploiești-Buzău-Focșani-Bacău-Pașcani, singura autostradă inclusă în
întregime în PNRR, care trebuie finalizată până în 2026, - O altă șosea rapidă: Sibiu – Făgăraș – Brașov, care va asigura conexiunea
Moldovei de la Bacău către vest, pe ruta Brașov-Sibiu-Arad, - Oradea a început derularea primului proiect regional important din România,construirea unui drum de mare viteză între Oradea și Arad
Căile ferate reprezintă în continuare un segment care se lovește de multiple probleme,în special în ceea ce privește strategia de dezvoltare și achizițiile de echipamente noi.
De asemenea, se desfășoară reparații și modernizări pe următoarele segmente:
- Continuarea lucrărilor pe linia Sighișoara – Brașov – linie nouă
- Reparații pe linia Buzău – Iași
- Reparații pe linia București – Giurgiu
- Proiect nou pe linia Cluj-Oradea
- Linia de metrou București – Aeroport Otopeni
- Deschiderea liniei Port Constanța – Turda, linie care poate realiza conexiunea terestru – naval prin ferryboat-ul din nordul Turciei, către Asia, și pe care trenurile pot încărca atât transcontainere, cât și semi-remorci din ambele terminale.
Infrastructura de transport maritim:
- Lucrările la Canalul Dunăre – București ar trebui reluate, având în vedere că se află, acum, în proporție de aproximativ 68% realizate. Porturile dunărene nu au planuri de dezvoltare, chiar dacă sunt fonduri alocate de la Uniunea Europeană, iar traficul pe barje are o cerere din ce în ce mai ridicată.
- Portul Constanța se află într-o creștere constantă de la an la an. Războiul din
Ucraina a transformat Portul Constanța în cel mai operabil port din bazinul Mării Negre din punctul de vedere al siguranței, cu trafic de marfă pe intrare și ieșire fără precedent.
Un ultim aspect demn de punctat ține de infrastructura și operarea aeroporturilor.
- Intrarea României în spațiul Schengen cu frontierele aeriene a facilitat creșterea numărului de pasageri pe toate aeroporturile
- În 2023 a fost dat în exploatare cel mai modern aeroport din sud-estul României, aeroportul din Brașov
Accidente rutiere
Pe parcursul anului 2023, au avut loc 28.962 de accidente de circulaţie rutieră care au dus la vătămări corporale, cu 37.809 de persoane accidentate, din care 4,1% persoane accidentate mortal. Cele mai multe accidente rutiere s-au petrecut în nord-estul țării, conform datelor INS.
Au fost cu 88 mai puține persoane decedate în urma accidentelor de circulație față de 2022, ceea ce înseamnă o scădere de 5.4%, însă a crescut numărul persoanelor rănite (cu 4.9%), dar și în general numărul accidentelor soldate cu vătămări corporale (cu 3.4%).
Scăderea numărului de persoane accidentate mortal este semnificativă față de 2022, când acest procent era cu doar 0.8% mai mic față de 2021.
În rest, numărul total de accidente crescuse în 2022 față de anul anterior cu un procent similar, de 4.5%, iar numărul persoanelor vătămate cu 4.1%.
Această creștere subliniază necesitatea continuării eforturilor de îmbunătățire a
siguranței rutiere, prin măsuri de prevenire a accidentelor, îmbunătățirea infrastructurii rutiere, dar și prin campanii de conștientizare a importanței respectării regulilor de circulație.
Rata mortalității în accidente rutiere
În 2022, s-a înregistrat un număr de aproximativ 20.600 de decese cauzate de
accidente rutiere, marcând o creștere de 3% față de anul 2021. Această creștere
poate fi atribuită reluării nivelurilor normale de trafic după perioada pandemiei. Cu toate acestea, comparativ cu anul 2019, care a precedat pandemia, numărul de decese a scăzut cu aproximativ 2.000, ceea ce reprezintă o reducere de 10%. Aceste cifre sunt relevante în contextul obiectivului stabilit de Uniunea Europeană și de Organizația Națiunilor Unite de a reduce la jumătate numărul de decese în accidente rutiere până în anul 2030. Această țintă ambițioasă necesită eforturi susținute pentru îmbunătățirea siguranței rutiere, prin măsuri preventive, educative și prin îmbunătățirea infrastructurii.
Scăderea numărului de decese față de 2019 este un semn pozitiv, dar cifrele recente
subliniază necesitatea continuării și intensificării eforturilor pentru a atinge obiectivul propus.
Volumul mărfurilor transportate
Atât în 2022 cât și în 2023, transportul rutier a dominat sectorul de transport mărfuri în România, reprezentând cea mai mare parte a volumului total transportat. În 2022, volumul de marfă transportată pe cale rutieră a fost de 324.526 de mii tone, demonstrând dependența semnificativă a economiei de transportul rutier pentru distribuția bunurilor. În 2023 însă, acest tip de transport a înregistrat o scădere cu 1,0% în ceea ce priveşte volumul mărfurilor transportate. Astfel, anul trecut volumul care a circulat pe cale rutieră a fost de 321.248 de mii tone.
Germania a fost partenerul cu cele mai însemnate ponderi în transportul rutier internaṭional de mărfuri: 20,6% din cantitățile de mărfuri descărcate au venit de acolo, iar 16,4% din volumul mărfurilor au plecat către această destinație.
Preferința pentru transportul rutier poate fi atribuită flexibilității și accesibilității pe care le oferă acesta, facilitând livrarea directă și rapidă a mărfurilor în diverse locații, dar poate arăta și ineficiența metodelor alternative de transport, datorate lipsei infrastructurii.
Totuși, această dependență de transportul rutier subliniază și nevoia de a aborda
provocările asociate, cum ar fi congestionarea traficului, emisiile de gaze cu efect de
seră și uzura infrastructurii rutiere.
În acest context, este importantă explorarea și promovarea altor moduri de transport, cum ar fi cel feroviar sau naval, pentru a asigura un sistem de transport de marfă mai sustenabil și eficient din punct de vedere energetic. De altfel, transportul pe căi navigabile interioare a înregistrat o tendință ascendentă în 2023, totalizând 31.102 de mii de tone, 63,8% reprezentând transport internațional. Astfel, volumul mărfurilor transportate naval a crescut cu 12,2% față de 2022.
