IT&C
Stagnare și deficitul competențelor digitale
Indicatorul este susținut de:
Vrei să susții acest proiect sau să propui un indicator/subindicator nou?
Informația pe scurt:
Contribuția economică și provocările sectorului IT&C: În 2023, IT-ul a contribuit cu 6,9% la PIB-ul României, având o valoare adăugată semnificativă și o balanță de plăți pozitivă, datorită competitivității pe piața internațională. Cu toate acestea, modificările fiscale și scăderea comenzilor internaționale au afectat sectorul, ducând la scăderea numărului de angajați în marile companii, însă estimările pentru 2024 indică o creștere a contribuției la 8,5% din PIB, susținută de investiții în cercetare și inovație.
Deficiențe în competențele digitale și infrastructura digitală: România se situează pe ultimul loc în UE la competențe digitale de bază, cu doar 27,73% din populație având astfel de abilități, din cauza lipsei educației digitale și a infrastructurii slabe în zonele rurale. Aceasta constituie o barieră majoră în adoptarea tehnologiilor noi și limitează competitivitatea economică pe termen lung.
Digitalizarea insuficientă a serviciilor publice și impactul asupra afacerilor: Accesul redus la servicii publice digitale și întârzierile în digitalizarea pentru afaceri pun piedici în interacțiunea eficientă cu autoritățile, afectând competitivitatea firmelor. România este în partea inferioară a clasamentului european atât la digitalizarea serviciilor pentru cetățeni, cât și pentru afaceri, subliniind necesitatea unei strategii solide pentru digitalizarea administrativă.
Anul 2023 a fost marcat de o situație paradoxală. Pe de o parte, a fost o perioadă de creștere în industrie, continuând redresarea de după pandemie, tendință reflectată și în creșterea numărului de angajați. Dacă în 2022, în domeniu erau angajate 234.300 de persoane, în 2023, am avut o creștere de aproximativ 2.65%. Astfel, conform datelor de la Institutul Național de Statistică, anul trecut în IT&C erau angajați 240.500 de specialiști. Sectorul IT din România reprezintă 8% din Produsul Intern Brut, fiind una dintre industriile cu cea mai mare valoare adăugată din România. Pe de altă parte, cele mai mari 10 companii din țară aveau în 2023 cu aproape 2.000 mai puțini angajați. Cauza a fost reducerea numărului de comenzi primite de la clienții externi, întrucât sectorul IT românesc se bazează pe outsourcing, cumulat cu schimbarea sistemului de facilități fiscale, prin care angajații în domeniul IT plătesc impozit pe venit, taxare de care erau scutiți în trecut.
Totuși, jucătorii din industria IT au exprimat un optimism moderat cu privire la 2024, rezultatele finalului de an 2023 fiind sub cele estimate în anul precedent.
Valoarea sectorului de IT&C în principal prin contribuția adusă la formarea Produsului Intern Brut
Sectorul IT din România a reprezentat 6,9% din Produsul Intern Brut (PIB) în 2023, cu o contribuție la creșterea PIB de +0,4%, fiind una dintre industriile cu cea mai mare valoare adăugată din România. PIB estimat pentru trimestrul II 2024 a fost de 420730,1 milioane lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 0,9% faţă de trimestrul II 2023. În trimestrul II 2024, informațiile și comunicațiile au contribuit la creșterea PIB, contribuția fiind de 6.7%.
Deși scăderea nu este semnificativă, poate avea mai multe explicații. Pe de o parte, poate indica o adaptare la schimbările globale, cum ar fi fluctuațiile economice internaționale sau scăderea cererii pentru servicii IT. De asemenea, poate arăta că alte sectoare din România cresc mai repede, reducând astfel procentul sectorului IT. Suntem obișnuiți să ne raportăm la sectorul IT&C ca la unul prosper, însă există și aici o serie de provocări dificile care au rămas după pandemie, precum valurile de restructurări, probleme privind recrutarea și retenția angajaților sau adaptarea la munca hibridă.
Totodată, nu trebuie uitat că 2023 a fost și anul în care guvernul a eliminat facilitățile fiscale pentru acest domeniu, scutirea de impozit menținându-se doar pentru cei cu venituri brute sub 10.000 de lei.
Cu toate acestea, IT-ul rămâne un sector esențial în economia României, fiind apreciat pentru inovație, exporturi de servicii de calitate și atragerea de investiții străine. De altfel, estimările pentru trimestrul I din 2024 indică o revenire, cu o contribuție a sectorului IT&C de 8,5% la PIB. Pentru a menține această creștere și a rămâne competitiv într-o economie globală în schimbare, sectorul IT trebuie să continue să investească în cercetare și dezvoltare.
Balanța de plăți a României în materie de servicii de IT& Comunicații
În sectorul IT din România, balanța de plăți a avut o evoluție pozitivă între ianuarie-septembrie 2022 și aceeași perioadă din 2023. În 2022, soldul balanței de plăți (diferența dintre valoarea exporturilor și importurilor) în acest sector era de 4.010 milioane. În 2023, soldul a crescut la 4.496 milioane, ceea ce arată că sectorul IT din România a devenit mai competitiv pe piața internațională.
Această creștere se datorează mai multor factori, cum ar fi inovațiile constante, calitatea serviciilor oferite și capacitatea sectorului IT de a răspunde la cererea globală în creștere pentru servicii tehnologice. De asemenea, acest avans indică faptul că România rămâne un hub atractiv pentru investițiile în tehnologie, beneficiind de un mediu favorabil dezvoltării IT&C.
În plus, în perioada ianuarie- iulie 2024, debitul era de 1.767 milioane, iar soldul balanței de plăți de 2.448 milioane, comparativ cu aceeași perioadă din 2023, când debitul era de 1.621 milioane și soldul de 2.520 milioane. Deși există o mică scădere a soldului, dată fiind perioada de doar trei luni pentru care au fost actualizate datele, în condițiile unei creșteri constante ne putem aștepta la un sold final care să le depășească pe cele din ultimii doi ani.
Numărul de companii înființate
În primele șase luni ale acestui an, numărul total al înmatriculărilor de persoane fizice și juridice a scăzut cu 12,20 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului trecut. Astfel, în total, s-au înregistrat 68.223 de entități.
În ceea ce privește sectorul IT, prima jumătate a acestui an au fost înmatriculate doar 5.534 de entități în domeniu, un număr ușor în scădere față de același interval din 2023, când au fost înregistrare 5.872 de unități.
Această scădere poate fi influențată de mai mulți factori, precum schimbările din dinamica pieței, condițiile economice generale sau chiar evoluția tehnologică. De asemenea, poate reflecta o consolidare a sectorului, cu o concentrare pe dezvoltarea și extinderea companiilor existente în locul înființării de noi entități.
În ciuda acestei scăderi în numărul de înmatriculări, sectorul IT și telecomunicații rămâne în continuare un domeniu vital pentru economia românească, cu un potențial semnificativ de creștere și inovare. Pe de altă parte, așa cum se observă în graficul de mai jos, conform studiului ANIS din octombrie 2024 numărul de PFA-uri active în industria de IT&C a crescut semnificativ și constant în ultimii 3 ani.
Indicele economiei și societății digitale (DESI)
Indicele Economiei și Societății Digitale (DESI) este un instrument cheie utilizat de Comisia Europeană pentru a monitoriza progresul statelor membre în ceea ce privește digitalizarea. Imaginea pe care o analizăm arată procentul populației care deține competențe digitale de bază (vârste între 16 și 74 de ani) pentru anul 2024, iar acest aspect are o importanță crucială, întrucât digitalizarea și abilitățile digitale sunt esențiale pentru funcționarea și dezvoltarea unei economii moderne.
România, cu un procent de 27,73% se situează pe ultimul loc în clasament, ceea ce este îngrijorător, având în vedere că transformarea digitală este un pilon central în creșterea economică și competitivitate în economia globală. În mod clar, există o corelație între nivelul de dezvoltare economică și cel al competențelor digitale de bază. Țări precum Olanda, Finlanda, și Irlanda, care ocupă primele poziții în acest clasament, au economii puternic digitalizate și investiții semnificative în infrastructura digitală și educația tehnologică. Olanda, de exemplu, are peste 80% din populație cu competențe digitale de bază, un procent impresionant care reflectă integrarea eficientă a tehnologiei în viața cotidiană și profesională.
În contrast, România se confruntă cu probleme majore în această privință. Faptul că doar un sfert din populație are competențe digitale de bază indică deficiențe semnificative în sistemul educațional, în accesul la infrastructura digitală și în politicile de alfabetizare digitală. Aceste deficiențe nu doar că pun țara în dezavantaj față de alte state membre ale Uniunii Europene, dar creează și o barieră în adoptarea de noi tehnologii, reducând astfel capacitatea economiei românești de a atrage investiții străine sau de a stimula inovația internă.
România se confruntă cu mai multe provocări în acest context, începând cu lipsa de infrastructură digitală în anumite zone rurale, unde accesul la internet și tehnologie este redus. De asemenea, lipsa unei strategii coerente de educație digitală și a programelor de formare continuă pentru adulți contribuie la această situație. În plus, există o nevoie de a sprijini grupurile vulnerabile, cum ar fi populația în vârstă, pentru a-i ajuta să adopte competențe digitale esențiale.
Această situație subliniază necesitatea urgentă pentru România de a investi în îmbunătățirea infrastructurii digitale, în educația și formarea digitală, și în digitalizarea serviciilor publice și private. Aceste investiții sunt esențiale pentru a asigura că România nu rămâne în urmă în era digitală, pentru a îmbunătăți eficiența și competitivitatea economiei sale și pentru a oferi cetățenilor acces la oportunitățile pe care le oferă societatea digitală.
Situația României în ceea ce privește competențele digitale este una alarmantă și necesită o intervenție imediată. România trebuie să accelereze dezvoltarea politicilor de digitalizare, să investească în educația tehnologică la toate nivelurile și să creeze oportunități pentru formarea continuă a competențelor digitale, nu doar în marile orașe, ci și în zonele rurale. Această reformă este crucială pentru a reduce decalajele față de restul Europei și pentru a permite României să participe activ la economia digitală europeană și globală.
În privința serviciilor publice digitale pentru cetățeni, România se află la coada clasamentului, situându-se sub pragul de 60 de puncte. Aceasta arată că accesul la servicii publice digitale este încă limitat, reflectând provocările cu care se confruntă țara în implementarea și adoptarea soluțiilor digitale eficiente în sectorul public. Performanța României este comparabilă cu alte state din Europa Centrală și de Est, precum Bulgaria și Polonia, aflate și ele în partea inferioară a clasamentului, dar depășind totuși România în ceea ce privește scorul obținut.
Similar cu cele două grafice precedente, România se regăsește în partea inferioară a clasamentului și în ceea ce privește accesul afacerilor la serviciile digitale, cu un scor substanțial mai scăzut decât media Uniunii Europene, reflectând întârzieri semnificative în digitalizarea serviciilor publice pentru afaceri. Cu un scor mult mai mic față de liderii clasamentului, România demonstrează că există în continuare obstacole majore în ceea ce privește furnizarea unor soluții digitale eficiente pentru companii, ceea ce afectează negativ competitivitatea economică și capacitatea afacerilor românești de a interacționa eficient cu autoritățile publice.
