Protecția mediului

Eforturi pentru tranziția la o economie circulară

Vrei să susții acest proiect sau să propui un indicator/subindicator nou?

Informația pe scurt:

  • Eforturi de tranziție către economia circulară: Implementarea Sistemului Garanție-Returnare și măsurile pentru reutilizarea materiilor prime secundare au vizat reducerea impactului asupra mediului, însă rata circularității rămâne extrem de scăzută, reflectând necesitatea unor politici și investiții mai robuste. 
  • Probleme în infrastructura de apă și canalizare: Progresul lent în conectarea populației la rețele de apă și canalizare sugerează decalaje semnificative, care influențează negativ sănătatea publică și calitatea vieții, necesitând investiții strategice pentru a extinde accesul la resurse de bază. 
  • Provocările colectării selective a deșeurilor: România reciclează doar o mică parte din deșeurile generate, în mare parte din cauza infrastructurii inadecvate și a lipsei de conștientizare, fapt care duce la riscuri de sancțiuni europene și necesită măsuri urgente pentru îmbunătățirea gestionării deșeurilor.

În 2023, în contextul schimbărilor climatice și al angajamentelor internaționale, eforturile guvernamentale și ale organizațiilor non-guvernamentale au fost consolidate pentru a aborda problemele de mediu. Acest an a fost caracterizat prin inițiative axate pe reducerea emisiilor de carbon, gestionarea eficientă a resurselor naturale și conservarea biodiversității. S-a pus accent pe combaterea defrișărilor ilegale și pe protejarea pădurilor, recunoscute pentru rolul lor crucial în biodiversitate și ca rezervoare naturale de carbon. De asemenea, s-au intensificat măsurile pentru îmbunătățirea calității aerului în zonele urbane și pentru promovarea unei infrastructuri de colectare și reciclare mai eficiente a deșeurilor. Cu toate acestea, implementarea acestor strategii a întâmpinat anumite provocări, precum finanțarea insuficientă și reticența în fața schimbărilor în unele sectoare. Interesul public pentru problemele de mediu a rămas ridicat, impulsionând cererea pentru politici ecologice mai ambițioase și pentru o acțiune decisivă în domeniul protecției mediului.

Utilizarea circulară a materiilor prime secundare

În 2023, România a luat măsuri concrete în direcția utilizării circulare a materiilor prime secundare, un aspect crucial pentru tranziția către o economie circulară și sustenabilă. Printre acestea se numără introducerea Sistemului Garanție-Returnare (SGR) prin care se reutilizează materii prime secundare, în speță sticlele și dozele. Astfel, s-a făcut un pas important spre reducerea dependenței de materii prime noi și impactul asupra mediului, în contextul în care România înregistrează una dintre cele mai mici rate de circularitate.  Aceasta măsoară procentul de materiale reciclate și reintroduse în economie. În cazul României, această rată a rămas constantă în ultimii ani, oscilând între 1.8% ș 1.4%, așa cum a fost în 2021 și 2022. La polul opus, Țările de Jos au avut, în 2022, o rată de 27.5%. România ar putea urca în topul european printr-o simplă colectare și corelare inteligentă a datelor privind tranzacțiile B2B, considerând că acestea ar putea reflecta mai bine realitățile din teren; chiar și în zona B2C ar putea fi ajustări pozitive – de exemplu reutilizarea ambalajelor de sticlă.  
În România, implicarea forței de muncă în economia circulară este încă la un nivel incipient, reprezentând puțin peste 1% din totalul angajaților, ceea ce reprezintă unul dintre cele mai scăzute procentaje din Uniunea Europeană. Deși se observă o ușoară creștere a acestui segment, ritmul lent de dezvoltare indică provocări majore în adoptarea și implementarea conceptelor de economie circulară la nivel național. Această situație reflectă nu doar nevoia de a crește conștientizarea și educația privind beneficiile economiei circulare, dar și necesitatea unor politici și stimulente care să sprijine tranziția către practici sustenabile. În contextul eforturilor globale de reducere a impactului asupra mediului și de promovare a sustenabilității, România se confruntă cu provocarea de a accelera integrarea principiilor economiei circulare în diverse sectoare, pentru a crește numărul de persoane angajate în acest domeniu și pentru a se alinia la tendințele și obiectivele UE în materie de mediu și economie sustenabilă.  

Populaţia conectată la sistemul public de alimentare cu apă

În 2021, România înregistra un număr semnificativ de aproximativ 5 milioane de persoane care nu erau conectate la sistemul public de alimentare cu apă, evidențiind astfel o provocare majoră în ceea ce privește infrastructura de utilități și accesul la servicii de bază. Până în 2022, situația s-a îmbunătățit ușor, numărul persoanelor neconectate scăzând de la 4.946.254 la 4.771.913. Această evoluție, deși modestă, indică progrese în direcția extinderii și modernizării rețelei de alimentare cu apă.

Aceste schimbări sunt esențiale nu doar pentru îmbunătățirea calității vieții, dar și pentru asigurarea unui acces egal la resurse vitale precum apa potabilă. Eforturile de extindere a rețelei de alimentare cu apă reflectă angajamentul autorităților de a reduce decalajele regionale și de a promova dezvoltarea durabilă, având implicații directe asupra sănătății publice și a bunăstării populației. Totuși, cifrele indică în continuare necesitatea unor investiții semnificative și a unei planificări strategice pentru a ne asigura că fiecare cetățean beneficiază de acces la servicii de alimentare cu apă de calitate.

Populaţia conectată la sistemele de canalizare prevăzute cu staţii de epurare

În România, procentul populației conectate la sisteme de canalizare a evidențiat o creștere constantă de la an la an, însă cu creșteri timide, deși această conectare reprezintă un indicator important al infrastructurii de bază și al condițiilor de viață.

Astfel, dacă în 2021, 57,58% din populația rezidentă avea acces la sistemele de canalizare, în 2022, această proporție a crescut la 59,2%, marcând un progres în dezvoltarea și extinderea rețelei de canalizare în țară. În 2023 însă, creșterea nu a prins avânt, fiind sub un procent.

Totuși, dacă trecem de la procente la numere naturale, această creștere nu e de neglijat, căci a însemnat un număr de 174.369 de noi locuitori conectați la sistemele de canalizare. 

A fi legat la aceste sisteme nu reprezintă doar o îmbunătățire a standardului de viață, ci și a protecției mediului și sănătății publice, prin reducerea riscului de boli legate de condițiile sanitare. În cazul localităților și chiar al locuințelor izolate, ar fi un progres foarte mare finanțarea de instalații individuale de tratare a apei utilizate din pânza freatică și a sistemelor moderne de epurare individuale.

Situația actuală a colectării selective a deșeurilor

România se confruntă cu probleme semnificative în gestionarea deșeurilor, colectarea selectivă fiind realizată într-o proporție foarte mică, de doar 13%, în timp ce restul de 87% din deșeuri ajung la gropile de gunoi. Această situație reflectă o gestionare deficitară, ceea ce a condus la deschiderea unor proceduri de infringement din partea Comisiei Europene, legate de gestionarea deșeurilor, a apelor și de reducerea emisiilor. Infrastructura pentru colectarea selectivă este slabă și prost amplasată, mai ales în București, unde containerele sunt plasate în locuri greu accesibile, cum ar fi intersecțiile mari sau stațiile de tramvai, în loc să fie poziționate mai aproape de locuințe. Acest lucru descurajează utilizarea lor și agravează problema colectării eficiente.

 

Comparativ cu alte țări europene, România este mult în urmă. În țări precum Olanda și Germania, colectarea selectivă este obligatorie, iar infrastructura este bine pusă la punct. Nerespectarea normelor atrage sancțiuni severe, iar operatorii de salubritate sunt vigilenți în aplicarea regulilor. De exemplu, în Germania, dacă deșeurile nu sunt corect sortate, mașina de salubritate nu le ridică, iar cetățenii primesc avertismente sau amenzi. Acest sistem îi determină pe cetățeni să fie mai conștienți și mai responsabili.

 

În România, însă, nu doar infrastructura este o problemă, ci și modul în care cetățenii se raportează la colectarea selectivă. Mulți nu sunt conștienți de importanța acesteia și nu respectă regulile, ceea ce face ca țara să recicleze mai puțin de 10% din deșeurile generate, mult sub obiectivul european care prevede ca doar 10% din deșeuri să ajungă la gropile de gunoi. 

 

Pentru a rezolva această criză, România are nevoie urgentă de măsuri structurale, care să includă îmbunătățirea infrastructurii, adoptarea unor reguli mai stricte, precum și campanii de conștientizare și educație pentru cetățeni. Investițiile în aceste domenii sunt esențiale pentru ca România să își atingă obiectivele impuse la nivel european și să evite sancțiunile suplimentare din partea Comisiei Europene.